Prima dată când am făcut varza asta, aproape că am închis aragazul înainte să pun bulionul. Mă grăbeam, am rămas cu ochii la ceas, și-apoi când am gustat... parcă îi lipsea ceva, dar nu-mi dădeam seama exact ce. După vreo două linguri, mi-am amintit și am aruncat bulionul la final, cu mâna tremurândă de frică să nu stric totul. De-atunci, tot timpul verific de două ori să nu uit vreun pas. Oricum, mie îmi place varza asta tocmai fiindcă nu-i fiță, n-are ingrediente dubioase, și e genul de mâncare care merge și la prânz, și la cină, ba chiar și rece, a doua zi, dacă rămâne. Să nu te mire dacă scoți cratița pe masă și cineva cere încă o porție după ce a zis că nu e fan varză.
Hai să zic repede niște detalii, ca să nu pierzi timpul cu planificarea. Din două verze medii (cam 1,5 kg în total) și două cepe iese cam o oală bună pentru 6-8 porții decente. Dacă sunteți flămânzi, poate doar 5. Timp de lucru? Cu tot cu tăiat, curățat și spălat o oră și-un pic. Dificultate? Sincer, nu-i greu, dar trebuie să amesteci și să ai un pic de răbdare. Nu se face singură dacă uiți de ea la foc.
Fac varza asta destul de des fiindcă, în primul rând, e ieftină, iar ingredientele le am aproape mereu prin casă. Și dacă prind o varză bună, mai crocantă, jur că nu mă mai satur. Nu mă potolesc nici dacă fac dublu, că tot nu ajunge mai mult de două zile. Plus că merge lângă orice, chiar și cu pâine prăjită, de post, de dulce, nu contează. Cred că, pe undeva, e și confortul ăla de a ști ce mănânci și să simți gustul simplu, fără prea multe tertipuri.
1. Prima treabă, îmi place să curăț ceapa și s-o tai mărunt. De obicei, folosesc două cepe mari, chiar și trei dacă-s mai mici. Nu mă zgârcesc la ceapă, că dă dulceață. O trag la tigaie (sau cratiță mai înaltă) cu vreo 100 ml de ulei, nu măsor, torn până pare că-i destul să plutească un pic ceapa. Foc potrivit. Am răbdare, nu trag la foc mare că se arde, se înegrește și tot gustul se duce. Ceapa trebuie să se înmoaie, să prindă o culoare gălbuie-aurie, dar nu să se prăjească tare. Eu am pățit să uit cratița pe foc și am mâncat varză cu ceapă rumenă la margini, nu-i rău, dar tot mai bună iese așa, gălbuie.
2. În timp ce ceapa bolborosește, mă ocup de varză. O spăl, scot frunzele exterioare (dacă-s urâte sau tari), apoi o tai pe jumătate și, cu un cuțit mare, o toac destul de subțire, nu chiar cât fideaua, dar să nu rămână bucăți groase. Unii bagă varza la robot sau la răzătoare, dar tot mai bine mi se pare tăiată cu cuțitul – are o textură mai naturală. Să nu uiți să arunci partea aia groasă de la mijloc, cotorul. Dacă e varza prea tare, o frământ un pic cu sare înainte, dar sincer, nu mereu am chef și n-am simțit mare diferență.
3. Când ceapa-i gata, arunc toată varza în cratiță peste ea. Nu te speria dacă pare prea mult la început, scade pe măsură ce fierbe. Amestec cu o lingură mare de lemn, să se cuprindă bine cu uleiul și ceapa, apoi torn cam 200 ml apă, așa, după ochi – destul cât să nu fie prea uscată, dar nici să nu băltească. Pun capac, dau focul mic spre mediu și, cam la fiecare 10 minute, ridic capacul și amestec iar. Încerc să nu uit de ea, altfel se lipește la fund. Se face cam în 30-35 minute, dar depinde de varză, uneori trebuie mai mult, uneori mai puțin.
4. Când varza s-a înmuiat (verific și gust, să nu fie tare între dinți), adaug sare – nu multă la început, că varza se sărează ușor. Apoi pun două linguri bune de bulion (poți să mai pui dacă-ți place mai colorată sau mai acrișoară), amestec bine și mai las cam 5-10 minute. Dacă vrei să fie mai groasă, dai capacul la o parte și lași să scadă. După ce închizi focul, pun marar proaspăt (sau uscat, dacă n-ai) – vreo două linguri, sau cât îți place. Unii nu suportă mărarul, mie îmi place, dar merge și fără. Ghimbirul e opțional, dar dacă ai rădăcină proaspătă, dai pe răzătoare o bucățică mică, cât o unghie, și arunci la final, dă o notă ușor picantă și aromată. Nu-l pune de la început, că dispare gustul.
5. La final, mai gust o dată să văd dacă-i destul de sărată, și dacă mai trebuie, pun un praf de piper sau un strop de ulei crud pe deasupra, așa fac de obicei. Dacă vrei, poți pune și puțin oțet la final, dacă-ți place mai acrișor, dar nu-i musai.
Sfatul meu principal? Să nu forțezi focul mare ca să „meargă repede”, că rămâne varza tare și nu se caramelizează frumos. Și să nu uiți să tot amesteci, să nu o arzi. Dacă vrei să meargă cu altceva, lângă o bucată de mămăligă merge perfect, dar eu am mâncat-o și cu cartofi piure sau chiar cu orez fiert. Pentru un meniu de post, poți pune și o salată de roșii cu ceapă verde și un pic de ardei iute dacă ai curaj.
Dacă vrei să schimbi ceva, eu am încercat și cu puțină boia afumată (dă o notă mai specială) sau cu un morcov mic dat pe răzătoare, pus la ceapă. Unii bagă și puțină țelină, dar la mine nu a prins, mi se pare că schimbă prea mult gustul. Pentru cine vrea gust mai intens, două foi de dafin puse odată cu apa merg de minune, dar să nu uiți să le scoți la final.
Am încercat o dată să înlocuiesc bulionul cu roșii proaspete tăiate mic (câteva, cât să dea zeamă), dar nu are același gust, trebuie să le lași mai mult la scăzut și nu iese la fel de bogat la culoare. Totuși, dacă nu ai bulion, e o variantă ok. Altă variantă – poți folosi varză tânără (primăvara) sau chiar și varză roșie (iese mai dulceagă și mai crocantă, dar e mai tare la fiert).
Mie cel mai mult îmi place varza asta cu mămăligă caldă sau cu pâine prăjită. Merge și cu o porție de piure de cartofi sau chiar cu un pilaf simplu, dacă ai poftă de două garnituri. Știu lume care o mănâncă lângă o tocăniță de ciuperci sau alături de fasole bătută. Iar dacă nu ții post, poți pune o lingură de smântână deasupra sau o brânză rasă.
Întrebări pe care le-am tot primit de la prieteni și familie, și răspunsurile mele, cât pot de clare:
Cât timp trebuie să fiarbă varza? Cam 30-35 minute, dar depinde de cât de groase sunt fâșiile și de cât de bătrână e varza. Dacă e varză tânără, s-ar putea să fie gata mai repede. Eu gust după vreo 25 de minute și văd.
Se poate face și fără bulion? Da, dacă nu vrei bulion sau nu ai, poți pune roșii proaspete, dar va ieși mai acrișoară și mai „light” la culoare. Sau poți omite de tot, doar cu ceapă și mărar, pentru o varză și mai simplă.
Pot să pun usturoi? Am încercat, dar nu prea se leagă cu restul ingredientelor după gustul meu. Dacă tot vrei, pune doar un cățel, tocat mărunt, la final.
Dacă nu am mărar? Merge și fără. Poți să pui pătrunjel tocat, dar nu are exact același gust. Totuși, nu-i tragedie, să nu renunți la rețetă din cauza asta.
Se poate congela? Da, am pus la congelator resturi și s-a păstrat bine. Nu mai are exact aceeași textură după decongelare, devine un pic mai moale, dar dacă încălzești bine pe foc cu un pic de ulei, e ok.
Dacă nu am ghimbir? Poți să sari peste el, nu e esențial. E doar un moft al meu, am început să pun după ce am descoperit că dă o ușoară prospețime, dar niciodată nu e prea mult, să nu pară varza de post ca o supă asiatică.
E de post, dar merge și pentru restul familiei? Da, eu o fac și când nu țin post și nu simte nimeni lipsa cărnii. Unii cer totuși cârnați pe lângă, asta e, fiecare cu poftele lui.
Dacă e prea sărată ce fac? Dacă ai pus prea multă sare, pune o cană de apă și mai lasă să fiarbă descoperit, să mai scadă, sau adaugă o mână de varză crudă (dacă mai ai). Merge și cu o lingură de piure de cartofi adăugată în varza fiartă, absoarbe din sare.
Valori nutriționale (mai pe scurt, dar să fie clar): varza în sine e foarte săracă în calorii, are cam 30 kcal la 100 grame, iar ceapa adaugă un pic de zaharuri naturale și tot vreo 30-40 kcal la suta de grame. Uleiul e cel care urcă totalul, așa că dintr-o porție normală (să zicem 250-300g), ai undeva pe la 180-220 kcal, depinde de cât ulei pui. Proteina e puțină (cam 2g/porție), fibre multe (excelent pentru digestie), carbohidrați vreo 10-12g, grăsimi 10-12g din ulei, restul e apă. E o mâncare ușoară, bună de post, nu te simți greu după ce ai mâncat, dar ține destul de bine de foame fiindcă fibrele te satură. Dacă vrei și mai light, redu uleiul, dar nu tăia de tot, că rămâne seacă și fără gust. Pentru cine ține dietă low-calorie, asta-i una din cele mai bune variante.
Cum se păstrează și reîncălzește? Eu o țin în frigider în cutie de plastic cu capac (sau oală acoperită) până la 4 zile, fără probleme. Ca să o încălzesc, pun o porție într-o tigaie cu o linguriță de ulei sau de apă și amestec, la foc mic. Dacă încălzești la microunde, acoperă cu capac să nu sară peste tot. Recunosc, am mâncat-o și rece, direct din frigider, și nu e rea deloc.
Ingrediente (în ordinea în care le folosesc și ce fac fiecare):
varză proaspătă – baza, dă volum, textură și fibre; cu cât mai crocantă, cu atât mai bună
ceapă – aduce dulceață și gust bogat după ce se călește încet
ulei – înmoaie varza, ajută la rumenit ceapa, leagă totul
bulion – pentru culoare și gust ușor acrișor, face ca totul să fie mai bogat
mărar – pentru aromă proaspătă, dă senzația de verdeață vie, dar nu e musai dacă nu-ți place
ghimbir – opțional, o notă proaspătă și picantă discret
apă – ajută să fiarbă varza și să nu se lipească la fund
sare – scoate gustul, dar să nu pui prea mult de la început, mai bine ajustezi pe parcurs
Hai să zic repede niște detalii, ca să nu pierzi timpul cu planificarea. Din două verze medii (cam 1,5 kg în total) și două cepe iese cam o oală bună pentru 6-8 porții decente. Dacă sunteți flămânzi, poate doar 5. Timp de lucru? Cu tot cu tăiat, curățat și spălat o oră și-un pic. Dificultate? Sincer, nu-i greu, dar trebuie să amesteci și să ai un pic de răbdare. Nu se face singură dacă uiți de ea la foc.
Fac varza asta destul de des fiindcă, în primul rând, e ieftină, iar ingredientele le am aproape mereu prin casă. Și dacă prind o varză bună, mai crocantă, jur că nu mă mai satur. Nu mă potolesc nici dacă fac dublu, că tot nu ajunge mai mult de două zile. Plus că merge lângă orice, chiar și cu pâine prăjită, de post, de dulce, nu contează. Cred că, pe undeva, e și confortul ăla de a ști ce mănânci și să simți gustul simplu, fără prea multe tertipuri.
1. Prima treabă, îmi place să curăț ceapa și s-o tai mărunt. De obicei, folosesc două cepe mari, chiar și trei dacă-s mai mici. Nu mă zgârcesc la ceapă, că dă dulceață. O trag la tigaie (sau cratiță mai înaltă) cu vreo 100 ml de ulei, nu măsor, torn până pare că-i destul să plutească un pic ceapa. Foc potrivit. Am răbdare, nu trag la foc mare că se arde, se înegrește și tot gustul se duce. Ceapa trebuie să se înmoaie, să prindă o culoare gălbuie-aurie, dar nu să se prăjească tare. Eu am pățit să uit cratița pe foc și am mâncat varză cu ceapă rumenă la margini, nu-i rău, dar tot mai bună iese așa, gălbuie.
2. În timp ce ceapa bolborosește, mă ocup de varză. O spăl, scot frunzele exterioare (dacă-s urâte sau tari), apoi o tai pe jumătate și, cu un cuțit mare, o toac destul de subțire, nu chiar cât fideaua, dar să nu rămână bucăți groase. Unii bagă varza la robot sau la răzătoare, dar tot mai bine mi se pare tăiată cu cuțitul – are o textură mai naturală. Să nu uiți să arunci partea aia groasă de la mijloc, cotorul. Dacă e varza prea tare, o frământ un pic cu sare înainte, dar sincer, nu mereu am chef și n-am simțit mare diferență.
3. Când ceapa-i gata, arunc toată varza în cratiță peste ea. Nu te speria dacă pare prea mult la început, scade pe măsură ce fierbe. Amestec cu o lingură mare de lemn, să se cuprindă bine cu uleiul și ceapa, apoi torn cam 200 ml apă, așa, după ochi – destul cât să nu fie prea uscată, dar nici să nu băltească. Pun capac, dau focul mic spre mediu și, cam la fiecare 10 minute, ridic capacul și amestec iar. Încerc să nu uit de ea, altfel se lipește la fund. Se face cam în 30-35 minute, dar depinde de varză, uneori trebuie mai mult, uneori mai puțin.
4. Când varza s-a înmuiat (verific și gust, să nu fie tare între dinți), adaug sare – nu multă la început, că varza se sărează ușor. Apoi pun două linguri bune de bulion (poți să mai pui dacă-ți place mai colorată sau mai acrișoară), amestec bine și mai las cam 5-10 minute. Dacă vrei să fie mai groasă, dai capacul la o parte și lași să scadă. După ce închizi focul, pun marar proaspăt (sau uscat, dacă n-ai) – vreo două linguri, sau cât îți place. Unii nu suportă mărarul, mie îmi place, dar merge și fără. Ghimbirul e opțional, dar dacă ai rădăcină proaspătă, dai pe răzătoare o bucățică mică, cât o unghie, și arunci la final, dă o notă ușor picantă și aromată. Nu-l pune de la început, că dispare gustul.
5. La final, mai gust o dată să văd dacă-i destul de sărată, și dacă mai trebuie, pun un praf de piper sau un strop de ulei crud pe deasupra, așa fac de obicei. Dacă vrei, poți pune și puțin oțet la final, dacă-ți place mai acrișor, dar nu-i musai.
Sfatul meu principal? Să nu forțezi focul mare ca să „meargă repede”, că rămâne varza tare și nu se caramelizează frumos. Și să nu uiți să tot amesteci, să nu o arzi. Dacă vrei să meargă cu altceva, lângă o bucată de mămăligă merge perfect, dar eu am mâncat-o și cu cartofi piure sau chiar cu orez fiert. Pentru un meniu de post, poți pune și o salată de roșii cu ceapă verde și un pic de ardei iute dacă ai curaj.
Dacă vrei să schimbi ceva, eu am încercat și cu puțină boia afumată (dă o notă mai specială) sau cu un morcov mic dat pe răzătoare, pus la ceapă. Unii bagă și puțină țelină, dar la mine nu a prins, mi se pare că schimbă prea mult gustul. Pentru cine vrea gust mai intens, două foi de dafin puse odată cu apa merg de minune, dar să nu uiți să le scoți la final.
Am încercat o dată să înlocuiesc bulionul cu roșii proaspete tăiate mic (câteva, cât să dea zeamă), dar nu are același gust, trebuie să le lași mai mult la scăzut și nu iese la fel de bogat la culoare. Totuși, dacă nu ai bulion, e o variantă ok. Altă variantă – poți folosi varză tânără (primăvara) sau chiar și varză roșie (iese mai dulceagă și mai crocantă, dar e mai tare la fiert).
Mie cel mai mult îmi place varza asta cu mămăligă caldă sau cu pâine prăjită. Merge și cu o porție de piure de cartofi sau chiar cu un pilaf simplu, dacă ai poftă de două garnituri. Știu lume care o mănâncă lângă o tocăniță de ciuperci sau alături de fasole bătută. Iar dacă nu ții post, poți pune o lingură de smântână deasupra sau o brânză rasă.
Întrebări pe care le-am tot primit de la prieteni și familie, și răspunsurile mele, cât pot de clare:
Cât timp trebuie să fiarbă varza? Cam 30-35 minute, dar depinde de cât de groase sunt fâșiile și de cât de bătrână e varza. Dacă e varză tânără, s-ar putea să fie gata mai repede. Eu gust după vreo 25 de minute și văd.
Se poate face și fără bulion? Da, dacă nu vrei bulion sau nu ai, poți pune roșii proaspete, dar va ieși mai acrișoară și mai „light” la culoare. Sau poți omite de tot, doar cu ceapă și mărar, pentru o varză și mai simplă.
Pot să pun usturoi? Am încercat, dar nu prea se leagă cu restul ingredientelor după gustul meu. Dacă tot vrei, pune doar un cățel, tocat mărunt, la final.
Dacă nu am mărar? Merge și fără. Poți să pui pătrunjel tocat, dar nu are exact același gust. Totuși, nu-i tragedie, să nu renunți la rețetă din cauza asta.
Se poate congela? Da, am pus la congelator resturi și s-a păstrat bine. Nu mai are exact aceeași textură după decongelare, devine un pic mai moale, dar dacă încălzești bine pe foc cu un pic de ulei, e ok.
Dacă nu am ghimbir? Poți să sari peste el, nu e esențial. E doar un moft al meu, am început să pun după ce am descoperit că dă o ușoară prospețime, dar niciodată nu e prea mult, să nu pară varza de post ca o supă asiatică.
E de post, dar merge și pentru restul familiei? Da, eu o fac și când nu țin post și nu simte nimeni lipsa cărnii. Unii cer totuși cârnați pe lângă, asta e, fiecare cu poftele lui.
Dacă e prea sărată ce fac? Dacă ai pus prea multă sare, pune o cană de apă și mai lasă să fiarbă descoperit, să mai scadă, sau adaugă o mână de varză crudă (dacă mai ai). Merge și cu o lingură de piure de cartofi adăugată în varza fiartă, absoarbe din sare.
Valori nutriționale (mai pe scurt, dar să fie clar): varza în sine e foarte săracă în calorii, are cam 30 kcal la 100 grame, iar ceapa adaugă un pic de zaharuri naturale și tot vreo 30-40 kcal la suta de grame. Uleiul e cel care urcă totalul, așa că dintr-o porție normală (să zicem 250-300g), ai undeva pe la 180-220 kcal, depinde de cât ulei pui. Proteina e puțină (cam 2g/porție), fibre multe (excelent pentru digestie), carbohidrați vreo 10-12g, grăsimi 10-12g din ulei, restul e apă. E o mâncare ușoară, bună de post, nu te simți greu după ce ai mâncat, dar ține destul de bine de foame fiindcă fibrele te satură. Dacă vrei și mai light, redu uleiul, dar nu tăia de tot, că rămâne seacă și fără gust. Pentru cine ține dietă low-calorie, asta-i una din cele mai bune variante.
Cum se păstrează și reîncălzește? Eu o țin în frigider în cutie de plastic cu capac (sau oală acoperită) până la 4 zile, fără probleme. Ca să o încălzesc, pun o porție într-o tigaie cu o linguriță de ulei sau de apă și amestec, la foc mic. Dacă încălzești la microunde, acoperă cu capac să nu sară peste tot. Recunosc, am mâncat-o și rece, direct din frigider, și nu e rea deloc.
Ingrediente (în ordinea în care le folosesc și ce fac fiecare):
varză proaspătă – baza, dă volum, textură și fibre; cu cât mai crocantă, cu atât mai bună
ceapă – aduce dulceață și gust bogat după ce se călește încet
ulei – înmoaie varza, ajută la rumenit ceapa, leagă totul
bulion – pentru culoare și gust ușor acrișor, face ca totul să fie mai bogat
mărar – pentru aromă proaspătă, dă senzația de verdeață vie, dar nu e musai dacă nu-ți place
ghimbir – opțional, o notă proaspătă și picantă discret
apă – ajută să fiarbă varza și să nu se lipească la fund
sare – scoate gustul, dar să nu pui prea mult de la început, mai bine ajustezi pe parcurs