Băi, n-o să uit niciodată prima dată când am încercat să fac „tarta” asta cu dovlecei. Am văzut o poză cu ceva foarte aerat și galben, aproape ca un sufleu, și-am zis că sigur merge și la mine acasă. Prima oară, am băgat prea mulți dovlecei, i-am tăiat cam grosolan și s-a lăsat toată compoziția, parcă făcusem o omletă umedă. Acum… după câteva încercări, m-am prins cât de subțiri trebuie să fie feliile și ce bine e să ai răbdare cu bătutul albușurilor. Iese ceva ce merge și la mic dejun, și seara, cu orice—parcă nici nu-ți dai seama când ai mâncat jumate din tavă singur.
Hai să nu o lungesc aiurea. Pe scurt: nu-ți ia o veșnicie, dar nici nu-i de pus pe fugă. Eu în 15-20 de minute o pregătesc (cu tot cu spălat-vărsat pe masă), apoi o lași la cuptor cam 35 de minute. Dintr-o tavă de 24 cm iese clar pentru patru flămânzi, dacă mănânci cu salată poate bagi și șase la masă. Nu e ceva complicat, dar nu-i chiar prăjeală la tigaie, adică să nu te grăbești—albușurile bătute trebuie respectate, altfel nu se aerisește compoziția.
Eu o fac des pentru că e genul ăla de rețetă unde nu simți că ai muncit pe brânci și totuși iese ceva care pare muncit—și în plus, e cam singura metodă prin care lumea nu se strâmbă la dovlecei. Sincer, am încercat de toate, i-am tras la tigaie, i-am pus la grătar… Dar aici dispar în brânza aia rasă, în textura pufoasă, nu mai zice nimeni nimic. Plus că la final nici nu e greu, se taie frumos, și mănânci cald sau rece. O fac mai ales când e sezon și găsesc dovlecei pe la piață, sau când simt nevoia să dau gata niște ouă rămase și un rest de cașcaval din frigider.
Hai să zic și de ingrediente, că m-a întrebat lumea de multe ori la postările cu poza. Notez aici fix ce folosesc eu:
450 de grame dovlecei – am încercat și cu 500, dar deja lasă prea multă apă, mai bine scad un pic din ochi dacă-s prea apoși. Să nu fie uriași, că-s plini de sâmburi.
4 ouă mari – clar mari, nu micuțe, ca să lege bine și să aibă volum; gălbenușurile dau gust și culoare, albușurile fac compoziția aerată
50 ml ulei – pun ulei de floarea-soarelui, merge și de măsline, dar să nu fie prea amărui. Dă umiditate și ține tarta fragedă
125 g parmezan ras (sau cașcaval, dacă nu ai chef de preț mare) – eu pun jumate-jumate când am resturi. Parmezanul dă sare și gust, cașcavalul face totul mai „elastic”
125 ml lapte – prefer laptele integral, ca să nu fie sec; aduce lichid și ajută la omogenizare
150 g făină – cât să lege totul. Nu mult, să nu iasă „chec”, nu puțin, că se lasă tarta
Jumătate de plic praf de copt (vreo 5-6 grame) – ajută să fie pufoasă, să crească un pic, nu exagerez cu el
Sare și piper, după ochi, dar să nu rămână fad. Parmezanul e deja sărat, așa că am grijă aici
Mod de preparare… am tot adaptat pașii până mi-a convenit. Înainte ziceam că nu contează ordinea, dar am văzut că se schimbă textura dacă mă grăbesc:
1. Spal dovleceii și îi șterg pe un prosop, nu-i las cu apă, că altfel curge la fund toată zeama. Îi tai felii cât mai subțiri, cu cuțitul dacă am chef de muncă, sau la răzătoarea cu lama lată dacă-s leneș. Uneori îi sărez un pic și-i las 5 minute să lase apă, apoi îi storc, dar nu mereu, depinde cât de proaspeți par.
2. Într-un bol mare, sparg ouăle. Separ gălbenușurile și le bat bine cu sare, cu mixerul sau un tel, vreo 2-3 minute. Ideea e să se deschidă la culoare și să pară aproape ca o cremă. Adaug uleiul, puțin câte puțin, ca la maioneză, și tot bat, să intre aer. După care laptele, tot așa, în fir subțire, să fie omogen.
3. Ras parmezanul (sau cașcavalul) și-l arunc peste compoziția lichidă. Amestec cu lingura de lemn, nu mixerul, să nu fac spumă aiurea.
4. Separat, amestec făina cu praful de copt și piperul. Le pun peste ce am în bol și amestec ușor, să nu fie cocoloașe, dar nici să bat prea mult, să nu scoată aerul.
5. În alt bol, bat albușurile spumă tare, să stea vârful, ca la bezea. Nu pun sare aici, ca să nu piardă volum, și am grijă să nu fie nicio picătură de gălbenuș în ele, că nu se mai bat corect.
6. Încep să pun câte o lingură din albușuri peste amestecul cu gălbenușuri și amestec de jos în sus, cu grijă, nu brusc, să nu stric ce am bătut. Dacă bag toată spuma deodată și amestec ca la ciorbă, pierd textura aia faină, deci răbdare.
7. Acum, iau dovleceii tăiați și-i adaug peste tot ce am în bol, amestecând ușor. N-are sens să-i calci sau să insiști, îi lași să plutească în aluat.
8. Tava de 24 cm o ung cu ulei și pun un pic de făină, să nu se lipească. Dacă ai hârtie de copt, merge și mai bine, nu te chinui la scos. Torni totul în tavă, nivelezi cu spatula (eu dau de 2-3 ori de masă să iasă bulele de aer) și bagi la cuptorul încins dinainte, cam la 180°C, jos-mijloc, cu ventilație dacă ai. La mine durează 35-40 de minute. Când vezi că s-a rumenit ușor deasupra și dacă bagi o scobitoare iese curată, gata. O lași puțin în tavă, vreo 10 minute, apoi o poți scoate pe un platou, sau direct o tai acolo și se mănâncă pe loc.
Sfaturi, variații și idei de servire
Sfaturi și ponturi
Greșelile frecvente țin aproape toate de prea multă apă lăsată de dovlecei sau albușurile bătute pe jumătate. Dacă uiți să storci dovleceii și-s din ăia de vară, apa o să-ți facă o baltă la fund. Sfatul meu: nu-i săra dacă nu-i vezi foarte suculenți, dar, dacă-s chiar apoși, lasă-i cu sare pe șervețel și apasă un pic. Albușurile trebuie chiar spumă, nu doar să bolborosească nițel la mixer. Alt pont, nu amesteca cu forță când unești spuma de albuș cu baza, să nu scoți aerul, altfel nu crește nici să-l rogi.
Înlocuiri și adaptări
Poți schimba cașcavalul cu brânză maturată rasă, sau chiar cu brânză proaspătă, dar atunci adaugi mai multă sare și ai grijă la umiditate, fiindcă brânza moale lasă lichid. Pentru o variantă mai light, folosește lapte degresat și ceva brânză cu grăsime mai mică, tot iese ok, doar că nu e la fel de cremos. Dacă ai nevoie fără gluten, poți să folosești făină fără gluten, am încercat și cu amestec universal din comerț, nu se schimbă mult textura. Poți pune ulei de cocos sau chiar unt topit în loc de ulei (merge să pui 50 g unt, dar e alt gust). Mai poți arunca în compoziție o mână de ierburi tocate: pătrunjel, mărar sau chiar busuioc.
Variații
Eu am mai pus uneori bucățele mici de ardei roșu, pentru culoare și un pic de dulce. Poți adăuga o ceapă verde tocată fin, se simte bine. Dacă vrei să-i dai un aer mai consistent, merge și cu niște șuncă tăiată cubulețe sau bacon tras la tigaie, am testat și nu se supără nimeni la masă. Pentru un gust mai puternic, încearcă cu 1-2 linguri de brânză de capră printre dovlecei, îi schimbă complet aroma. Am auzit că unii pun și porumb boabe, eu nu sunt fan, dar na, fiecare cu fixul lui.
Servire
E bună caldă, dar mie-mi place și după ce s-a răcit, mai ales la mic dejun cu iaurt grecesc sau lângă o salată simplă, doar roșii și ceapă. Merge și lângă o friptură la grătar, sau tăiată cubulețe la pachet. Unii o mănâncă drept gustare de sine stătătoare, cu pahar de vin alb sec sau chiar o bere rece. Ca meniu complet, o văd alături de o supă cremă de legume sau ceva salată cu vinaigrette acrișor. Poți pune peste ea, la servit, câteva frunze de busuioc sau un strop de ulei de măsline bun, dacă vrei să pari fancy.
Întrebări frecvente
Dovleceii trebuie neapărat storși?
Dacă-s mari și par umezi, da, altfel se lasă toată tarta și iese umedă la fund. Dacă-s mici și proaspeți, tăiați subțire, de obicei nu-i nevoie să-i sărezi și să-i storci, dar tot bine să-i ștergi de apă după spălat.
Ce tip de brânză merge cel mai bine?
Eu zic parmezan sau un cașcaval maturat, că dă gust fain și sare, dar dacă ai resturi prin frigider, orice merge, inclusiv emmentaler, gouda, chiar și un pic de brânză proaspătă cu ceva sare în plus. Atenție la brânzeturile foarte apoase, modifică textura tatei.
Pot congela tarta asta?
Nu recomand. Dovleceii congelați își schimbă textura, lasă apă la decongelat și tarta devine moale, cam ciudată la consistență. Mai bine o păstrezi la frigider și o încălzești la nevoie.
Se poate face și fără ouă?
Din ce am încercat, nu prea. Ouăle țin totul legat și dau și pufoșenie. Poți încerca cu aquafaba (zeamă de năut bătută), dar nu iese la fel. Dacă nu mănânci ouă, poate încercă alt tip de tartă, pe bază de năut sau tofu.
Cum fac să nu se lipească?
Tava unsă bine cu ulei și tapetată cu făină e sfântă. Sau folosește hârtie de copt, că n-ai treabă cu scosul bucăților întregi. Să nu folosești tava direct, mai ales dacă-i emailată sau veche.
Ce pot face dacă tarta mi se pare prea uscată?
E semn că ai pus prea multă făină sau ai copt prea mult. Data viitoare, scade câteva minute timpul de coacere sau pune mai puțină făină ori mai multă brânză/lapte.
Valori nutriționale (aproximative)
Hai să fiu sincer: nu-i o bombă calorică, mai ales dacă nu bagi toată tarta într-o singură seară (deși aș fi în stare). Pentru o felie din șase, ai cam 180-200 kcal, cu proteine vreo 8-10 g, grăsimi 10-11 g (mai mult dacă pui brânzeturi grase sau extra ulei), carbohidrați cam 13-15 g. Dovlecelul e plin de apă, aduce fibre și scade densitatea calorică, deci nu simți că bagi ceva greu. Proteina vine mai mult din ouă și brânză, grăsimile tot de acolo, plus uleiul. Dacă vrei mai light, redu brânza și pune lapte slab, dar nu te aștepta să aibă același gust. Are și ceva vitamine, calciu din brânză, și e ok să o bagi în meniul săptămânal, nu-ți face mustrări de conștiință. Fără gluten dacă adaptezi făina, fără carne dacă n-ai pus șuncă.
Cum se păstrează și reîncălzește
Eu o las la temperatura camerei dacă știu că se mănâncă în câteva ore. Dacă nu, o bag la frigider, acoperită cu folie sau într-o cutie, ține bine 2-3 zile, nu-și schimbă gustul. Pentru reîncălzit, merge la microunde, dar mai mișto e să o bagi în cuptor vreo 10 minute la 160°C—își recapătă textura. Nu recomand să o reîncălzești direct în tigaie, că prinde coajă tare jos și devine uscată. Dacă vrei să o iei la pachet, să știi că și rece e ok, mai ales cu iaurt sau salată lângă. Nu am pățit să prindă miros ciudat în frigider, dar n-o lăsa prea mult, că orice cu ouă și brânză fermentată capătă aromă în timp.
Hai să nu o lungesc aiurea. Pe scurt: nu-ți ia o veșnicie, dar nici nu-i de pus pe fugă. Eu în 15-20 de minute o pregătesc (cu tot cu spălat-vărsat pe masă), apoi o lași la cuptor cam 35 de minute. Dintr-o tavă de 24 cm iese clar pentru patru flămânzi, dacă mănânci cu salată poate bagi și șase la masă. Nu e ceva complicat, dar nu-i chiar prăjeală la tigaie, adică să nu te grăbești—albușurile bătute trebuie respectate, altfel nu se aerisește compoziția.
Eu o fac des pentru că e genul ăla de rețetă unde nu simți că ai muncit pe brânci și totuși iese ceva care pare muncit—și în plus, e cam singura metodă prin care lumea nu se strâmbă la dovlecei. Sincer, am încercat de toate, i-am tras la tigaie, i-am pus la grătar… Dar aici dispar în brânza aia rasă, în textura pufoasă, nu mai zice nimeni nimic. Plus că la final nici nu e greu, se taie frumos, și mănânci cald sau rece. O fac mai ales când e sezon și găsesc dovlecei pe la piață, sau când simt nevoia să dau gata niște ouă rămase și un rest de cașcaval din frigider.
Hai să zic și de ingrediente, că m-a întrebat lumea de multe ori la postările cu poza. Notez aici fix ce folosesc eu:
450 de grame dovlecei – am încercat și cu 500, dar deja lasă prea multă apă, mai bine scad un pic din ochi dacă-s prea apoși. Să nu fie uriași, că-s plini de sâmburi.
4 ouă mari – clar mari, nu micuțe, ca să lege bine și să aibă volum; gălbenușurile dau gust și culoare, albușurile fac compoziția aerată
50 ml ulei – pun ulei de floarea-soarelui, merge și de măsline, dar să nu fie prea amărui. Dă umiditate și ține tarta fragedă
125 g parmezan ras (sau cașcaval, dacă nu ai chef de preț mare) – eu pun jumate-jumate când am resturi. Parmezanul dă sare și gust, cașcavalul face totul mai „elastic”
125 ml lapte – prefer laptele integral, ca să nu fie sec; aduce lichid și ajută la omogenizare
150 g făină – cât să lege totul. Nu mult, să nu iasă „chec”, nu puțin, că se lasă tarta
Jumătate de plic praf de copt (vreo 5-6 grame) – ajută să fie pufoasă, să crească un pic, nu exagerez cu el
Sare și piper, după ochi, dar să nu rămână fad. Parmezanul e deja sărat, așa că am grijă aici
Mod de preparare… am tot adaptat pașii până mi-a convenit. Înainte ziceam că nu contează ordinea, dar am văzut că se schimbă textura dacă mă grăbesc:
1. Spal dovleceii și îi șterg pe un prosop, nu-i las cu apă, că altfel curge la fund toată zeama. Îi tai felii cât mai subțiri, cu cuțitul dacă am chef de muncă, sau la răzătoarea cu lama lată dacă-s leneș. Uneori îi sărez un pic și-i las 5 minute să lase apă, apoi îi storc, dar nu mereu, depinde cât de proaspeți par.
2. Într-un bol mare, sparg ouăle. Separ gălbenușurile și le bat bine cu sare, cu mixerul sau un tel, vreo 2-3 minute. Ideea e să se deschidă la culoare și să pară aproape ca o cremă. Adaug uleiul, puțin câte puțin, ca la maioneză, și tot bat, să intre aer. După care laptele, tot așa, în fir subțire, să fie omogen.
3. Ras parmezanul (sau cașcavalul) și-l arunc peste compoziția lichidă. Amestec cu lingura de lemn, nu mixerul, să nu fac spumă aiurea.
4. Separat, amestec făina cu praful de copt și piperul. Le pun peste ce am în bol și amestec ușor, să nu fie cocoloașe, dar nici să bat prea mult, să nu scoată aerul.
5. În alt bol, bat albușurile spumă tare, să stea vârful, ca la bezea. Nu pun sare aici, ca să nu piardă volum, și am grijă să nu fie nicio picătură de gălbenuș în ele, că nu se mai bat corect.
6. Încep să pun câte o lingură din albușuri peste amestecul cu gălbenușuri și amestec de jos în sus, cu grijă, nu brusc, să nu stric ce am bătut. Dacă bag toată spuma deodată și amestec ca la ciorbă, pierd textura aia faină, deci răbdare.
7. Acum, iau dovleceii tăiați și-i adaug peste tot ce am în bol, amestecând ușor. N-are sens să-i calci sau să insiști, îi lași să plutească în aluat.
8. Tava de 24 cm o ung cu ulei și pun un pic de făină, să nu se lipească. Dacă ai hârtie de copt, merge și mai bine, nu te chinui la scos. Torni totul în tavă, nivelezi cu spatula (eu dau de 2-3 ori de masă să iasă bulele de aer) și bagi la cuptorul încins dinainte, cam la 180°C, jos-mijloc, cu ventilație dacă ai. La mine durează 35-40 de minute. Când vezi că s-a rumenit ușor deasupra și dacă bagi o scobitoare iese curată, gata. O lași puțin în tavă, vreo 10 minute, apoi o poți scoate pe un platou, sau direct o tai acolo și se mănâncă pe loc.
Sfaturi, variații și idei de servire
Sfaturi și ponturi
Greșelile frecvente țin aproape toate de prea multă apă lăsată de dovlecei sau albușurile bătute pe jumătate. Dacă uiți să storci dovleceii și-s din ăia de vară, apa o să-ți facă o baltă la fund. Sfatul meu: nu-i săra dacă nu-i vezi foarte suculenți, dar, dacă-s chiar apoși, lasă-i cu sare pe șervețel și apasă un pic. Albușurile trebuie chiar spumă, nu doar să bolborosească nițel la mixer. Alt pont, nu amesteca cu forță când unești spuma de albuș cu baza, să nu scoți aerul, altfel nu crește nici să-l rogi.
Înlocuiri și adaptări
Poți schimba cașcavalul cu brânză maturată rasă, sau chiar cu brânză proaspătă, dar atunci adaugi mai multă sare și ai grijă la umiditate, fiindcă brânza moale lasă lichid. Pentru o variantă mai light, folosește lapte degresat și ceva brânză cu grăsime mai mică, tot iese ok, doar că nu e la fel de cremos. Dacă ai nevoie fără gluten, poți să folosești făină fără gluten, am încercat și cu amestec universal din comerț, nu se schimbă mult textura. Poți pune ulei de cocos sau chiar unt topit în loc de ulei (merge să pui 50 g unt, dar e alt gust). Mai poți arunca în compoziție o mână de ierburi tocate: pătrunjel, mărar sau chiar busuioc.
Variații
Eu am mai pus uneori bucățele mici de ardei roșu, pentru culoare și un pic de dulce. Poți adăuga o ceapă verde tocată fin, se simte bine. Dacă vrei să-i dai un aer mai consistent, merge și cu niște șuncă tăiată cubulețe sau bacon tras la tigaie, am testat și nu se supără nimeni la masă. Pentru un gust mai puternic, încearcă cu 1-2 linguri de brânză de capră printre dovlecei, îi schimbă complet aroma. Am auzit că unii pun și porumb boabe, eu nu sunt fan, dar na, fiecare cu fixul lui.
Servire
E bună caldă, dar mie-mi place și după ce s-a răcit, mai ales la mic dejun cu iaurt grecesc sau lângă o salată simplă, doar roșii și ceapă. Merge și lângă o friptură la grătar, sau tăiată cubulețe la pachet. Unii o mănâncă drept gustare de sine stătătoare, cu pahar de vin alb sec sau chiar o bere rece. Ca meniu complet, o văd alături de o supă cremă de legume sau ceva salată cu vinaigrette acrișor. Poți pune peste ea, la servit, câteva frunze de busuioc sau un strop de ulei de măsline bun, dacă vrei să pari fancy.
Întrebări frecvente
Dovleceii trebuie neapărat storși?
Dacă-s mari și par umezi, da, altfel se lasă toată tarta și iese umedă la fund. Dacă-s mici și proaspeți, tăiați subțire, de obicei nu-i nevoie să-i sărezi și să-i storci, dar tot bine să-i ștergi de apă după spălat.
Ce tip de brânză merge cel mai bine?
Eu zic parmezan sau un cașcaval maturat, că dă gust fain și sare, dar dacă ai resturi prin frigider, orice merge, inclusiv emmentaler, gouda, chiar și un pic de brânză proaspătă cu ceva sare în plus. Atenție la brânzeturile foarte apoase, modifică textura tatei.
Pot congela tarta asta?
Nu recomand. Dovleceii congelați își schimbă textura, lasă apă la decongelat și tarta devine moale, cam ciudată la consistență. Mai bine o păstrezi la frigider și o încălzești la nevoie.
Se poate face și fără ouă?
Din ce am încercat, nu prea. Ouăle țin totul legat și dau și pufoșenie. Poți încerca cu aquafaba (zeamă de năut bătută), dar nu iese la fel. Dacă nu mănânci ouă, poate încercă alt tip de tartă, pe bază de năut sau tofu.
Cum fac să nu se lipească?
Tava unsă bine cu ulei și tapetată cu făină e sfântă. Sau folosește hârtie de copt, că n-ai treabă cu scosul bucăților întregi. Să nu folosești tava direct, mai ales dacă-i emailată sau veche.
Ce pot face dacă tarta mi se pare prea uscată?
E semn că ai pus prea multă făină sau ai copt prea mult. Data viitoare, scade câteva minute timpul de coacere sau pune mai puțină făină ori mai multă brânză/lapte.
Valori nutriționale (aproximative)
Hai să fiu sincer: nu-i o bombă calorică, mai ales dacă nu bagi toată tarta într-o singură seară (deși aș fi în stare). Pentru o felie din șase, ai cam 180-200 kcal, cu proteine vreo 8-10 g, grăsimi 10-11 g (mai mult dacă pui brânzeturi grase sau extra ulei), carbohidrați cam 13-15 g. Dovlecelul e plin de apă, aduce fibre și scade densitatea calorică, deci nu simți că bagi ceva greu. Proteina vine mai mult din ouă și brânză, grăsimile tot de acolo, plus uleiul. Dacă vrei mai light, redu brânza și pune lapte slab, dar nu te aștepta să aibă același gust. Are și ceva vitamine, calciu din brânză, și e ok să o bagi în meniul săptămânal, nu-ți face mustrări de conștiință. Fără gluten dacă adaptezi făina, fără carne dacă n-ai pus șuncă.
Cum se păstrează și reîncălzește
Eu o las la temperatura camerei dacă știu că se mănâncă în câteva ore. Dacă nu, o bag la frigider, acoperită cu folie sau într-o cutie, ține bine 2-3 zile, nu-și schimbă gustul. Pentru reîncălzit, merge la microunde, dar mai mișto e să o bagi în cuptor vreo 10 minute la 160°C—își recapătă textura. Nu recomand să o reîncălzești direct în tigaie, că prinde coajă tare jos și devine uscată. Dacă vrei să o iei la pachet, să știi că și rece e ok, mai ales cu iaurt sau salată lângă. Nu am pățit să prindă miros ciudat în frigider, dar n-o lăsa prea mult, că orice cu ouă și brânză fermentată capătă aromă în timp.