M-am trezit într-o dimineață de post cu o poftă nebună de ceva dulce, dar care să nu mă umple de vinovăție. În frigider nu aveam mare lucru, recunosc, așa că am început să cotrobăi după ce fructe mai zăceau pe-acolo. Un măr, două mere… ceva morcovi rămași de la o ciorbă (nicio glumă aici, chiar erau uituci prin sertar). Prima oară când am încercat să improvizez un chec fără ouă și lactate am făcut totul cam la ochi și a ieșit cam turtă. Dar nu m-am lăsat – după două, trei încercări, am ajuns la varianta asta, pe care o tot repet când mi se face poftă de ceva „ca lumea”, dar fără ou, fără unt, fără griji. E genul de desert pe care-l torni în tavă fără multă filosofie și pe care îl găsești bun și dimineața, și lângă o cafea, și seara pe canapea.
Ca să nu pierdem vremea: durează cam 1 oră și 20 în total (10-15 minute pregătirea, restul coacere, plus răcit dacă ai răbdare). Porții? Iese un chec mare, de formă tipică de guguluf sau două tăvi mici de chec. Dificultate? Aș zice la îndemâna oricui, inclusiv pentru zilele în care ești somnoros sau te grăbești.
Fac prăjitura asta des pentru că… nu știu, e salvatoare. Mereu ai niște morcovi rătăciți, un măr care începe să se încrețească, ceva ulei, făină, zahăr. Și parcă merge și la cafeaua de dimineață și ca desert la pachet sau la un ceai seara, când mai stă cineva la povești. Plus că nu-ți cere cine știe ce ingrediente scumpe sau tehnici de patiser. Și, sincer, și dacă greșești pe ici pe colo, tot bună iese. Eu o fac și în post și când nu e post, doar pentru că-mi place textura.
1. Curăț merele și morcovii. Le dau pe răzătoarea mică, că așa parcă se amestecă mai bine în aluat și nu le simți fibros. De câte ori grăbesc pasul și dau pe răzătoarea mare, checul iese mai grunjos, și nu prea-mi place. Dacă e vreun măr prea zemos, mai storc un pic din zeamă, să nu iasă checul prea umed pe mijloc.
2. Într-un bol mare (că altfel tot sar fărâme pe lângă), pun zahărul, esența de vanilie (o fiolă, dar merge și un extract bun dacă ai), plus uleiul. Le bat cu mixerul cam 1 minut. Nu știu dacă e musai să mixezi cu mixerul, dar parcă se îmbină altfel aromele. Adaug sucul de portocală (proaspăt stors, dacă am răbdare, altfel și din cutie, fără pulpă, merge binișor) și apa minerală. Apa minerală chiar face diferența, dă o aerare, nu știu exact chimic de ce, dar când am uitat să pun, checul a ieșit mai dens și fad.
3. Acum pun morcovii și merele rase în amestecul lichid. Amestec bine cu o spatulă de silicon sau lingură de lemn, să nu rămână grămăjoare de fruct. Adaug și praful de sare și omogenizez. Uneori mai pun și un praf de coajă de lămâie, dar nu mereu, depinde ce chef am.
4. Separat, amestec făina cu praful de copt și cu bicarbonatul. Sincer, am dat și peste rețete unde se pune doar praf de copt sau doar bicarbonat, dar eu am observat că împreună chiar ajută aluatul să crească frumos și să nu se adune la fund. Adaug și scorțișoara și coaja de portocală rasă aici. Dacă uiți să pui scorțișoara la început, n-are nimic, poți presăra direct în compoziție și amesteca totul la final.
5. Încorporez făina, în 2-3 tranșe, ca să nu se facă cocoloașe. Dacă vezi că aluatul e prea gros, poți să mai pui un strop de apă minerală (nu mult, să nu devină supă). Întotdeauna, când adaug făina, nu mai folosesc mixerul – doar lingură sau spatulă, ca să nu pierd aerul din aluat.
6. Ultimele: stafidele. Le pun la înmuiat în rom (sau apă cu puțină esență de rom, dacă nu vrei alcool), măcar 10 minute. Le storc puțin și le arunc în aluat. Mulți pun stafide direct, dar mi se pare că dacă nu le hidratezi, rămân cam tari și nu-și dau aroma faină în chec.
7. Tava o ung cu puțin ulei (cu pensula, ca să fie pe tot peretele tăvii), presar făină, scutur excesul. Torn aluatul, îl nivelez. Uneori, de poftă, presar și niște nuci tocate deasupra, dar asta e extravaganță personală.
8. Dau la cuptor – încins deja la 180°C, foc mediu. Eu nu am cuptor digital, deci la mine e cam la jumătate flacăra. Stă cam 55-65 minute, dar verific cu scobitoarea. Dacă băg scobitoarea și iese curată, scot tava. Mare atenție: să nu deschizi ușa cuptorului în primele 35-40 de minute, altfel se lasă.
9. După ce-l scot, îl las 10 minute în tavă. Odată am încercat să-l scot imediat (nerăbdător…), s-a rupt pe jumate. După 10-15 minute, trec cuțitul pe margini, răstorn pe un grătar sau direct pe un tocător și, dacă am nervi de oțel, îl las să se răcească de tot. La cald e prea fărâmicios și nu se taie frumos.
Ponturi de la mine: Dacă-ți place aroma mai intensă, nu te zgârci la coaja de portocală. Dacă nu ai apă minerală, merge și sifon. Și nu sări peste pasul cu stafidele hidratate, că altfel nu prea au ce căuta în chec – ies cam fade. Dacă ai, pune niște nuci sau alune tocate – îi dau crocant. Cu ciocolată n-am încercat, dar cred că nu e chec de post, nu?
Ca băutură, merge la fix cu o cafea tare sau un ceai negru cu lămâie. Seara merge și cu un pahar de lapte vegetal rece. Dacă vrei să faci un meniu complet, îl văd fain după o supă cremă sau chiar cu o salată mare, când ții post sau vrei ceva mai ușor. Ca desert de picnic, rezistă bine și nu-ți face griji că se strică repede. Seamănă destul de mult cu banana bread-urile vegane, dar e mai aromat de la portocală și scorțișoară. Recomand să mai încerci și un carrot cake de post cu nucă și gem de caise în loc de zahăr, dacă vrei ceva și mai sănătos.
Variații? Am testat și cu pere rase în loc de mere (să nu fie foarte moi), sau am pus caise uscate în loc de stafide. Merge și cu prune uscate tăiate bucățele sau cu merișoare uscate. Câteodată adaug și câteva linguri de fulgi de cocos, sau pun lapte vegetal în loc de apă minerală – iese un pic mai dens, dar merge. Cine vrea, poate să pună puțin ghimbir ras pentru un twist, dar atenție să nu fie prea mult, că dă tărie.
Cu ce merge cel mai bine? În ordinea preferințelor mele: cafea simplă, ceai de fructe, lapte de migdale, ba chiar și cu iaurt vegetal dimineața. E prăjitura aia bună de pus la pachet la școală sau serviciu, că nu se sfărâmă, nu curge. La masă mare, merge lângă orice mâncare de post mai consistentă sau, la desert, cu dulceață de portocale sau de caise.
Întrebări pe care mi le-am pus (sau mi le-au pus alții):
1. Pot să-l fac fără zahăr? Da, dar nu iese la fel de aromat. Poți să pui în loc sirop de agave, miere (dacă nu ții post strict), sau să crești cantitatea de mere și să scazi puțin lichidele, dar textura va fi diferită. Am încercat și cu zahăr brun sau de cocos – iese mai închis la culoare și cu un gust mai caramel.
2. Se poate fără ulei? Am testat cu sos de mere (apple sauce) în loc de ulei, dar prăjitura devine mai umedă și nu la fel de pufoasă. O variantă mai bună ar fi să reduci puțin uleiul și să completezi cu iaurt vegetal, dacă nu ții post strict.
3. Pot pune și alte fructe? Da, dar alege fructe tari, care nu lasă prea multă zeamă – perele și gutuile merg bine, să nu pui banane că va ieși ca o pâine, nu chec.
4. De ce se lasă checul la mijloc uneori? Din ce am pățit eu: dacă am pus prea multă zeamă (mere prea zemoase, suc de portocale mult), dacă nu am respectat timpul de coacere sau dacă am deschis ușa cuptorului prea repede.
5. Ce fac dacă n-am apă minerală? Merge cu sifon, după cum ziceam, sau cu un pic de lapte vegetal, dar textura nu va fi la fel de aerată.
6. Cât ține și cum se păstrează? Eu îl țin la temperatura camerei, acoperit cu un șervet curat, două-trei zile. Dacă e foarte cald, mai bine la frigider – rezistă până la o săptămână, dar se mai întărește. Îl poți felia și congela, dacă e cazul. La decongelare, las la temperatura camerei, apoi eventual îl încălzesc 1-2 minute la cuptor sau pe tigaie uscată, revine ca proaspăt.
7. Merge să pun nuci? Da, și încă cum! Toc lejer o mână de nuci și le pun fie în aluat, fie doar deasupra.
Valori nutriționale? E un desert lejer pentru post, nu e bombă calorică, dar nici dietetic nu e, fiind cu zahăr și făină. La o felie generoasă (cam 70-80 g), ai vreo 180-200 kcal, cu 30-32 g carbohidrați, cam 4-5 g grăsimi (depinde ce ulei folosești), 2-3 g fibre, proteine puține. Are multă vitamina A din morcovi, puțin C din mere și portocală, ceva magneziu și potasiu de la fructe. Comparativ cu alte checuri, e mai ușor și cu mai puțină grăsime. Nu are colesterol, nu are lactate, e prietenos cu cei cu alergii la ou sau lapte. Dacă înlocuiești zahărul cu unul integral, poți reduce indicele glicemic, dar tot e bine să nu mănânci jumătate din chec odată (deși, recunosc, eu am făcut-o într-o seară…).
Se păstrează bine, nu se usucă rapid – la temperatura camerei, două-trei zile, cum spuneam. În frigider se mai întărește, dar îl poți reîncălzi 1-2 minute la cuptor sau înfășurat în folie la microunde (dacă vrei). Congelat rezistă și o lună – feliază-l înainte, ca să nu trebuiască să decongelezi tot checul.
Ingrediente, pe scurt, cu rolul fiecăruia:
Morcovi – aduc dulceață, culoare și un pic de textură, plus vitaminele de rigoare.
Mere – dau umezeală și dulceață naturală, ajută la frăgezime.
Zahăr – eclatează aroma fructelor, ajută la textura crocantă a crustei, fără el iese plat la gust.
Ulei – ține compoziția moale, nu lasă checul să se usuce, face legătura între ingrediente.
Suc de portocale – dă o aciditate plăcută și aromă, ajută la creșterea aluatului împreună cu bicarbonatul/praful de copt.
Apă minerală – aduce lejeritate și aerare, face checul mai pufos.
Făină – structura de bază, dă ținută, nu se poate fără ea.
Sare – potențează gustul, nu sări peste ea.
Praf de copt + bicarbonat – ajută aluatul să crească, să se aerisească, să nu fie bălos.
Scorțișoară – aromă caldă, clasică pentru deserturi cu mere și morcovi.
Coajă de portocală rasă – ridică aroma la alt nivel, merge doar de la portocale bio, spălate bine.
Stafide – puncte de dulceață și textură, se umflă frumos la copt dacă sunt hidratate înainte.
Esență de vanilie – completează aroma, face totul mai prăjitură, nu doar „pâine cu fructe”
Ca să nu pierdem vremea: durează cam 1 oră și 20 în total (10-15 minute pregătirea, restul coacere, plus răcit dacă ai răbdare). Porții? Iese un chec mare, de formă tipică de guguluf sau două tăvi mici de chec. Dificultate? Aș zice la îndemâna oricui, inclusiv pentru zilele în care ești somnoros sau te grăbești.
Fac prăjitura asta des pentru că… nu știu, e salvatoare. Mereu ai niște morcovi rătăciți, un măr care începe să se încrețească, ceva ulei, făină, zahăr. Și parcă merge și la cafeaua de dimineață și ca desert la pachet sau la un ceai seara, când mai stă cineva la povești. Plus că nu-ți cere cine știe ce ingrediente scumpe sau tehnici de patiser. Și, sincer, și dacă greșești pe ici pe colo, tot bună iese. Eu o fac și în post și când nu e post, doar pentru că-mi place textura.
1. Curăț merele și morcovii. Le dau pe răzătoarea mică, că așa parcă se amestecă mai bine în aluat și nu le simți fibros. De câte ori grăbesc pasul și dau pe răzătoarea mare, checul iese mai grunjos, și nu prea-mi place. Dacă e vreun măr prea zemos, mai storc un pic din zeamă, să nu iasă checul prea umed pe mijloc.
2. Într-un bol mare (că altfel tot sar fărâme pe lângă), pun zahărul, esența de vanilie (o fiolă, dar merge și un extract bun dacă ai), plus uleiul. Le bat cu mixerul cam 1 minut. Nu știu dacă e musai să mixezi cu mixerul, dar parcă se îmbină altfel aromele. Adaug sucul de portocală (proaspăt stors, dacă am răbdare, altfel și din cutie, fără pulpă, merge binișor) și apa minerală. Apa minerală chiar face diferența, dă o aerare, nu știu exact chimic de ce, dar când am uitat să pun, checul a ieșit mai dens și fad.
3. Acum pun morcovii și merele rase în amestecul lichid. Amestec bine cu o spatulă de silicon sau lingură de lemn, să nu rămână grămăjoare de fruct. Adaug și praful de sare și omogenizez. Uneori mai pun și un praf de coajă de lămâie, dar nu mereu, depinde ce chef am.
4. Separat, amestec făina cu praful de copt și cu bicarbonatul. Sincer, am dat și peste rețete unde se pune doar praf de copt sau doar bicarbonat, dar eu am observat că împreună chiar ajută aluatul să crească frumos și să nu se adune la fund. Adaug și scorțișoara și coaja de portocală rasă aici. Dacă uiți să pui scorțișoara la început, n-are nimic, poți presăra direct în compoziție și amesteca totul la final.
5. Încorporez făina, în 2-3 tranșe, ca să nu se facă cocoloașe. Dacă vezi că aluatul e prea gros, poți să mai pui un strop de apă minerală (nu mult, să nu devină supă). Întotdeauna, când adaug făina, nu mai folosesc mixerul – doar lingură sau spatulă, ca să nu pierd aerul din aluat.
6. Ultimele: stafidele. Le pun la înmuiat în rom (sau apă cu puțină esență de rom, dacă nu vrei alcool), măcar 10 minute. Le storc puțin și le arunc în aluat. Mulți pun stafide direct, dar mi se pare că dacă nu le hidratezi, rămân cam tari și nu-și dau aroma faină în chec.
7. Tava o ung cu puțin ulei (cu pensula, ca să fie pe tot peretele tăvii), presar făină, scutur excesul. Torn aluatul, îl nivelez. Uneori, de poftă, presar și niște nuci tocate deasupra, dar asta e extravaganță personală.
8. Dau la cuptor – încins deja la 180°C, foc mediu. Eu nu am cuptor digital, deci la mine e cam la jumătate flacăra. Stă cam 55-65 minute, dar verific cu scobitoarea. Dacă băg scobitoarea și iese curată, scot tava. Mare atenție: să nu deschizi ușa cuptorului în primele 35-40 de minute, altfel se lasă.
9. După ce-l scot, îl las 10 minute în tavă. Odată am încercat să-l scot imediat (nerăbdător…), s-a rupt pe jumate. După 10-15 minute, trec cuțitul pe margini, răstorn pe un grătar sau direct pe un tocător și, dacă am nervi de oțel, îl las să se răcească de tot. La cald e prea fărâmicios și nu se taie frumos.
Ponturi de la mine: Dacă-ți place aroma mai intensă, nu te zgârci la coaja de portocală. Dacă nu ai apă minerală, merge și sifon. Și nu sări peste pasul cu stafidele hidratate, că altfel nu prea au ce căuta în chec – ies cam fade. Dacă ai, pune niște nuci sau alune tocate – îi dau crocant. Cu ciocolată n-am încercat, dar cred că nu e chec de post, nu?
Ca băutură, merge la fix cu o cafea tare sau un ceai negru cu lămâie. Seara merge și cu un pahar de lapte vegetal rece. Dacă vrei să faci un meniu complet, îl văd fain după o supă cremă sau chiar cu o salată mare, când ții post sau vrei ceva mai ușor. Ca desert de picnic, rezistă bine și nu-ți face griji că se strică repede. Seamănă destul de mult cu banana bread-urile vegane, dar e mai aromat de la portocală și scorțișoară. Recomand să mai încerci și un carrot cake de post cu nucă și gem de caise în loc de zahăr, dacă vrei ceva și mai sănătos.
Variații? Am testat și cu pere rase în loc de mere (să nu fie foarte moi), sau am pus caise uscate în loc de stafide. Merge și cu prune uscate tăiate bucățele sau cu merișoare uscate. Câteodată adaug și câteva linguri de fulgi de cocos, sau pun lapte vegetal în loc de apă minerală – iese un pic mai dens, dar merge. Cine vrea, poate să pună puțin ghimbir ras pentru un twist, dar atenție să nu fie prea mult, că dă tărie.
Cu ce merge cel mai bine? În ordinea preferințelor mele: cafea simplă, ceai de fructe, lapte de migdale, ba chiar și cu iaurt vegetal dimineața. E prăjitura aia bună de pus la pachet la școală sau serviciu, că nu se sfărâmă, nu curge. La masă mare, merge lângă orice mâncare de post mai consistentă sau, la desert, cu dulceață de portocale sau de caise.
Întrebări pe care mi le-am pus (sau mi le-au pus alții):
1. Pot să-l fac fără zahăr? Da, dar nu iese la fel de aromat. Poți să pui în loc sirop de agave, miere (dacă nu ții post strict), sau să crești cantitatea de mere și să scazi puțin lichidele, dar textura va fi diferită. Am încercat și cu zahăr brun sau de cocos – iese mai închis la culoare și cu un gust mai caramel.
2. Se poate fără ulei? Am testat cu sos de mere (apple sauce) în loc de ulei, dar prăjitura devine mai umedă și nu la fel de pufoasă. O variantă mai bună ar fi să reduci puțin uleiul și să completezi cu iaurt vegetal, dacă nu ții post strict.
3. Pot pune și alte fructe? Da, dar alege fructe tari, care nu lasă prea multă zeamă – perele și gutuile merg bine, să nu pui banane că va ieși ca o pâine, nu chec.
4. De ce se lasă checul la mijloc uneori? Din ce am pățit eu: dacă am pus prea multă zeamă (mere prea zemoase, suc de portocale mult), dacă nu am respectat timpul de coacere sau dacă am deschis ușa cuptorului prea repede.
5. Ce fac dacă n-am apă minerală? Merge cu sifon, după cum ziceam, sau cu un pic de lapte vegetal, dar textura nu va fi la fel de aerată.
6. Cât ține și cum se păstrează? Eu îl țin la temperatura camerei, acoperit cu un șervet curat, două-trei zile. Dacă e foarte cald, mai bine la frigider – rezistă până la o săptămână, dar se mai întărește. Îl poți felia și congela, dacă e cazul. La decongelare, las la temperatura camerei, apoi eventual îl încălzesc 1-2 minute la cuptor sau pe tigaie uscată, revine ca proaspăt.
7. Merge să pun nuci? Da, și încă cum! Toc lejer o mână de nuci și le pun fie în aluat, fie doar deasupra.
Valori nutriționale? E un desert lejer pentru post, nu e bombă calorică, dar nici dietetic nu e, fiind cu zahăr și făină. La o felie generoasă (cam 70-80 g), ai vreo 180-200 kcal, cu 30-32 g carbohidrați, cam 4-5 g grăsimi (depinde ce ulei folosești), 2-3 g fibre, proteine puține. Are multă vitamina A din morcovi, puțin C din mere și portocală, ceva magneziu și potasiu de la fructe. Comparativ cu alte checuri, e mai ușor și cu mai puțină grăsime. Nu are colesterol, nu are lactate, e prietenos cu cei cu alergii la ou sau lapte. Dacă înlocuiești zahărul cu unul integral, poți reduce indicele glicemic, dar tot e bine să nu mănânci jumătate din chec odată (deși, recunosc, eu am făcut-o într-o seară…).
Se păstrează bine, nu se usucă rapid – la temperatura camerei, două-trei zile, cum spuneam. În frigider se mai întărește, dar îl poți reîncălzi 1-2 minute la cuptor sau înfășurat în folie la microunde (dacă vrei). Congelat rezistă și o lună – feliază-l înainte, ca să nu trebuiască să decongelezi tot checul.
Ingrediente, pe scurt, cu rolul fiecăruia:
Morcovi – aduc dulceață, culoare și un pic de textură, plus vitaminele de rigoare.
Mere – dau umezeală și dulceață naturală, ajută la frăgezime.
Zahăr – eclatează aroma fructelor, ajută la textura crocantă a crustei, fără el iese plat la gust.
Ulei – ține compoziția moale, nu lasă checul să se usuce, face legătura între ingrediente.
Suc de portocale – dă o aciditate plăcută și aromă, ajută la creșterea aluatului împreună cu bicarbonatul/praful de copt.
Apă minerală – aduce lejeritate și aerare, face checul mai pufos.
Făină – structura de bază, dă ținută, nu se poate fără ea.
Sare – potențează gustul, nu sări peste ea.
Praf de copt + bicarbonat – ajută aluatul să crească, să se aerisească, să nu fie bălos.
Scorțișoară – aromă caldă, clasică pentru deserturi cu mere și morcovi.
Coajă de portocală rasă – ridică aroma la alt nivel, merge doar de la portocale bio, spălate bine.
Stafide – puncte de dulceață și textură, se umflă frumos la copt dacă sunt hidratate înainte.
Esență de vanilie – completează aroma, face totul mai prăjitură, nu doar „pâine cu fructe”