Prima oară când m-am apucat de astea, habar n-aveam dacă iese ceva comestibil. Aveam chef de ronțăieli (era weekend și mă tot plimbam prin bucătărie ca un leu în cușcă), dar nici nu voiam să mă complic prea tare, că deja făcusem două vase de murdărit cu o zi înainte. Ideea cu ketchupul mi-a venit, nu râde, pentru că nu aveam ouă să ung saratelele și mă gândeam să improvizez. Așa că am testat, cu inima strânsă, și le-am dat direct la cuptor. A ieșit o chestie crocantă, cu gust ușor picant-dulceag, iar busuiocul și brânza au făcut totul să se simtă „altfel”. De-atunci, dacă n-am chef de rețete sofisticate, scot din sertar varianta asta rapidă de saratele, cu ketchup pe deasupra, la care nu zice nimeni „nu”.
Apropo, se fac repede, în maxim o oră jumate le-ai scos din cuptor (cam 30 de minute pregătirea, vreo 15-20 de minute să stea aluatul, restul la cuptor și cu răcoritul la final). Pentru 2 tăvi mari, adică să ajungă la vreo 6 persoane, eu zic că e destul. Nu sunt complicate, dar trebuie să nu te grăbești cu aluatul, să ai răbdare să-l întinzi bine.
De ce le tot fac? În primul rând, pentru că dispar de pe masă mai ceva ca semințele la meci. Se păstrează crocante și după două zile, nu au nevoie de ou, nici de cine știe ce brânză sofisticată, și, sincer, nu știu cine ar refuza ceva cald, cu miros de busuioc și un pic de ketchup caramelizat pe deasupra. La mine acasă, le gătesc mai ales când nu vreau să fac prea multă mizerie și am nevoie de ceva de pus pe masă pentru prieteni sau rude. Plus că, în funcție de ce ai prin frigider, le poți schimba gustul cât vrei.
Uite ce-ți trebuie, după cum mă învârt eu prin bucătărie:
- Margarina – 250 g (un pachet din ăla obișnuit). Dă frăgezimea aia tipică la saratele, deși recunosc că, dacă pun unt, ies și mai bune, dar uneori mă zgârcesc și folosesc margarină.
- Iaurt natural – 125 g (un borcănel mic). Ajută să lege aluatul și îi dă o aciditate subtilă. Cu iaurt grecesc ies și mai cremoase.
- Brânză de burduf – 200 g. Dă sare, aromă puternică și ține la legat aluatul. Dacă nu ai burduf, merge o telemea mai sărată, dată pe răzătoare.
- Drojdia – un pliculeț de 7 g (sau 20 g drojdie proaspătă). Face aluatul să se umfle puțin și îl face mai pufos pe dinăuntru, nu doar crocant la exterior.
- Zahăr – o linguriță cu vârf. Ajută drojdia să pornească și nu influențează gustul final.
- Făină – cam 600 g, dar trebuie pusă treptat. Depinde mult de cât de umedă e brânza și ce fel de iaurt folosești. Se pune până nu se mai lipește aluatul de mâini.
- Sare – după gust, dar eu mai pun o linguriță mică pentru aluat și puțin deasupra la final.
- Busuioc uscat – două lingurițe cu vârf pentru aluat și încă una pentru presărat deasupra. Să se simtă, nu doar pentru decor.
- Ketchup – cât să ungi fiecare saratea înainte de copt, deci cam 6-7 linguri bune pentru tot lotul. Cel mai bun e un ketchup dulce-picant, nu ăla de la dozator.
Hai să-ți povestesc pe pași cum mă descurc eu cu ele, după ce am testat vreo patru variante și am dat și rateuri:
1. Scos margarina din frigider și lăsat la temperatura camerei. Nu te apuca cu ea rece, că n-o poți omogeniza deloc. Într-un castron mare pun margarina moale cu brânza de burduf – da, să fie și aia scoasă din timp, nu „bocnă”.
2. Amestec bine cu o lingură de lemn sau cu mâna direct, nu contează dacă rămân mici bucăți de brânză – chiar e fain dacă nu e totul super-cremos.
3. Iau drojdia (dacă e proaspătă, o fărâm cu o linguriță de zahăr și 2 lingurițe de apă călduță), dacă e uscată, doar o amestec cu zahărul și iaurtul. Las 5 minute să se activeze, deși uneori nu am răbdare și le pun direct. Nu-i mare bai.
4. Pun iaurtul peste amestecul de margarină și brânză, plus drojdia. Omogenizez.
5. Acum vin cu busuiocul uscat – 2 lingurițe cu vârf. Amestec să intre cât de cât prin tot aluatul.
6. Încep să adaug făina cu un pahar, nu toată dintr-o dată, și frământ până când aluatul se desprinde ușor de pe mână și nu se mai lipește de vas. Dacă e prea tare, picur câțiva stropi de apă. Dacă e moale, mai arunc un praf de făină.
7. Odată aluatul gata, îl las acoperit, la odihnă, vreo 15-20 de minute, să se liniștească drojdia și să nu fie prea elastic când îl întinzi.
8. Înfăinez lejer masa și dau drumul la cuptor pe la 180°C. N-are rost să-l încălzești prea tare, că riscăm să le ardem fără să devină crocante.
9. Întind aluatul cu sucitorul într-o foaie cam de 0,5 cm grosime. Cu cât e mai subțire, cu atât ies mai crocante. Prima oară am făcut prea groase și nu mi-au plăcut. Decupez benzi cu o rotiță zimțată (sau cu cuțitul, dar arată mai rustic).
10. Pun hârtie de copt în tavă, aliniez fâșiile de aluat, la distanță mică. Ung fiecare cu o pensulă cu ketchup, nu gros, să nu se prelingă în tavă. Presar sare și încă puțin busuioc deasupra.
11. Dau tăvile la cuptor, la mijloc, 15-20 minute. Trebuie să le păzești după 15 minute, că se bronzează brusc. Când ketchupul începe să devină arămiu și marginile devin crocante, sunt gata. Nu le scoate prea devreme, că nu se usucă bine.
12. Le las 2-3 minute în tavă, apoi le mut pe un grătar sau pe un tocător, să nu transpire și să rămână crocante.
SFATURI, VARIAȚII ȘI IDEI DE SERVIRE
Sfaturi utile:
– Nu insista să amesteci margarina până se face spumă. Nu-i cozonac, chiar e ok să rămână ușor neomogen.
– Dacă folosești brânză mai sărată, nu mai adăuga sare în aluat, doar deasupra.
– Unge saratelele cu ketchup după ce le-ai pus deja în tavă – altfel le ridici greu și te murdărești peste tot.
– Nu le înghesui prea tare în tavă, că se umflă puțin la copt și riscăm să se lipească între ele.
– Dacă ai răbdare, poți să le lași să se răcească complet înainte să le mănânci, dar, sincer, recunosc că le-am testat și calde și n-am pățit nimic.
Înlocuiri de ingrediente și adaptări:
– Poți folosi unt în loc de margarină, ieși chiar mai gustoase, doar să fie la temperatura camerei, nu direct din frigider.
– Brânza de burduf se poate înlocui cu telemea tare, puțină brânză de vaci mai sărată sau, pentru o variantă fără lactate, cu o brânză vegetală sărată (am testat cu tofu afumat ras și merge decent).
– Pentru o variantă fără gluten: folosește mix de făină fără gluten (am încercat cu o combinație din comerț, a ieșit ușor mai sfărâmicioasă, dar bună de ronțăit).
– Ketchupul se poate înlocui cu pastă de roșii subțiată cu apă și puțin zahăr și sare.
– Dacă nu ai busuioc, merge și oregano sau rozmarin uscat, dar să nu exagerezi – rozmarinul e cam puternic.
Variații ale rețetei:
– Adaugă în aluat o linguriță de boia iute pentru un plus de gust.
– Pentru copii sau pentru cei mai sensibili la sărat, poți reduce din brânză și crește cantitatea de iaurt.
– Merge să presari deasupra și puțin susan sau chimen dacă vrei varianta clasică de saratele, dar cu ketchup la bază e mai interesant.
– Dacă vrei să le faci săratele „de post”, folosește brânză vegetală și iaurt de soia sau cocos.
Idei de servire:
– Le poți servi ca gustare la bere, lângă o limonadă rece, sau ca parte dintr-un platou de aperitive cu murături.
– Sunt bune și simple, dar, dacă vrei să duci lucrurile la alt nivel, pune alături un sos de iaurt cu usturoi sau o cremă de brânză tartinabilă.
– Îmi place să le pun și la pachet, se mențin crocante două-trei zile, deci sunt bune și ca snack pentru mers la drum.
– Pentru petreceri, le pun pe masă alături de alte ronțăieli, nu rămâne niciuna.
Întrebări frecvente
1. Pot să folosesc doar brânză telemea în loc de brânză de burduf?
Da, poți, doar să fie destul de sărată și uscată (preferabil telemea tare de oaie). Eu am încercat și cu brânză de vaci, dar a trebuit să pun mai multă sare și să scad puțin iaurtul, că se înmoaie prea tare aluatul. Gustul e diferit, dar bune oricum.
2. Nu am drojdie, pot pune praf de copt?
Merge, dar textura iese un pic altfel, mai sfărâmicioasă și mai puțin elastică. Dacă alegi praf de copt, pune o linguriță și omite faza cu dospitul. Nu lăsa aluatul să se odihnească prea mult, întinde-l imediat.
3. Se pot congela saratelele gata coapte?
Da, am încercat și eu. Se pun în pungi zip, fără a le suprapune prea tare. Ca să le readuci la viață, le bagi la cuptor 6-7 minute la 180°C și redevin crocante.
4. Aluatul se poate face de cu seară și lăsa la frigider?
Absolut, chiar e mai gustos, se dezvoltă aromele mai bine. Îl scoți din frigider cu 20-30 de minute înainte să-l întinzi, ca să se relaxeze.
5. Nu se usucă prea tare cu ketchup deasupra?
Dacă le ții prea mult la cuptor, da, se pot usca. E important să ungi doar un strat subțire, nu foarte gros, și să le păzești spre finalul coacerii. Un ketchup de calitate, mai dens, nu se arde ușor.
Valori nutriționale (aproximative, pentru 1 saratea mare):
O saratea medie (cam 30-35 g) are pe la 140-160 kcal, cu 7-8 g grăsimi (din margarină și brânză), cam 3-4 g proteine și 18-20 g carbohidrați. Saratelele nu-s dietetice, dar nu conțin zahăr mult, deci nu sunt genul de gustare care să-ți dea glicemia peste cap dintr-o dată. Brânza aduce ceva calciu și proteine, deși, să fim sinceri, nu le faci pentru valoare nutrițională. Sunt bune de ronțăit în loc de chipsuri. Dacă folosești brânză mai slabă sau margarină light, scazi ceva calorii, dar nu te aștepta să fie „light snacks”. Pentru copii, recomand să nu abuzezi cu sarea din brânză și să alegi variante cu mai puțină grăsime.
Cum se păstrează și reîncălzește
Le țin într-o cutie de tablă sau într-un borcan mare cu capac. La temperatura camerei, rezistă bine 3-4 zile, fără să se înmoaie sau să devină gumate. Dacă vrei să le menții extra-crocante, le poți pune și la aerisit, într-un șervet curat, dar nu mai mult de 2 zile (altfel se usucă prea tare). Pentru reîncălzire, eu le bag 5 minute în cuptorul preîncălzit la 180°C sau, dacă mă grăbesc, direct în tigaia uscată, la foc mic, câteva secunde pe fiecare parte. Nu recomand microundele, că devin moi și pierd tot farmecul crocant.
Cam așa fac eu „saratelele cu ketchup și busuioc” când vreau să mă relaxez cu ceva rapid, fără bătăi de cap. Au gust intens, sunt ușor de adaptat și, sincer, cele mai bune se mănâncă direct din tavă, cât sunt încă fierbinți.
Apropo, se fac repede, în maxim o oră jumate le-ai scos din cuptor (cam 30 de minute pregătirea, vreo 15-20 de minute să stea aluatul, restul la cuptor și cu răcoritul la final). Pentru 2 tăvi mari, adică să ajungă la vreo 6 persoane, eu zic că e destul. Nu sunt complicate, dar trebuie să nu te grăbești cu aluatul, să ai răbdare să-l întinzi bine.
De ce le tot fac? În primul rând, pentru că dispar de pe masă mai ceva ca semințele la meci. Se păstrează crocante și după două zile, nu au nevoie de ou, nici de cine știe ce brânză sofisticată, și, sincer, nu știu cine ar refuza ceva cald, cu miros de busuioc și un pic de ketchup caramelizat pe deasupra. La mine acasă, le gătesc mai ales când nu vreau să fac prea multă mizerie și am nevoie de ceva de pus pe masă pentru prieteni sau rude. Plus că, în funcție de ce ai prin frigider, le poți schimba gustul cât vrei.
Uite ce-ți trebuie, după cum mă învârt eu prin bucătărie:
- Margarina – 250 g (un pachet din ăla obișnuit). Dă frăgezimea aia tipică la saratele, deși recunosc că, dacă pun unt, ies și mai bune, dar uneori mă zgârcesc și folosesc margarină.
- Iaurt natural – 125 g (un borcănel mic). Ajută să lege aluatul și îi dă o aciditate subtilă. Cu iaurt grecesc ies și mai cremoase.
- Brânză de burduf – 200 g. Dă sare, aromă puternică și ține la legat aluatul. Dacă nu ai burduf, merge o telemea mai sărată, dată pe răzătoare.
- Drojdia – un pliculeț de 7 g (sau 20 g drojdie proaspătă). Face aluatul să se umfle puțin și îl face mai pufos pe dinăuntru, nu doar crocant la exterior.
- Zahăr – o linguriță cu vârf. Ajută drojdia să pornească și nu influențează gustul final.
- Făină – cam 600 g, dar trebuie pusă treptat. Depinde mult de cât de umedă e brânza și ce fel de iaurt folosești. Se pune până nu se mai lipește aluatul de mâini.
- Sare – după gust, dar eu mai pun o linguriță mică pentru aluat și puțin deasupra la final.
- Busuioc uscat – două lingurițe cu vârf pentru aluat și încă una pentru presărat deasupra. Să se simtă, nu doar pentru decor.
- Ketchup – cât să ungi fiecare saratea înainte de copt, deci cam 6-7 linguri bune pentru tot lotul. Cel mai bun e un ketchup dulce-picant, nu ăla de la dozator.
Hai să-ți povestesc pe pași cum mă descurc eu cu ele, după ce am testat vreo patru variante și am dat și rateuri:
1. Scos margarina din frigider și lăsat la temperatura camerei. Nu te apuca cu ea rece, că n-o poți omogeniza deloc. Într-un castron mare pun margarina moale cu brânza de burduf – da, să fie și aia scoasă din timp, nu „bocnă”.
2. Amestec bine cu o lingură de lemn sau cu mâna direct, nu contează dacă rămân mici bucăți de brânză – chiar e fain dacă nu e totul super-cremos.
3. Iau drojdia (dacă e proaspătă, o fărâm cu o linguriță de zahăr și 2 lingurițe de apă călduță), dacă e uscată, doar o amestec cu zahărul și iaurtul. Las 5 minute să se activeze, deși uneori nu am răbdare și le pun direct. Nu-i mare bai.
4. Pun iaurtul peste amestecul de margarină și brânză, plus drojdia. Omogenizez.
5. Acum vin cu busuiocul uscat – 2 lingurițe cu vârf. Amestec să intre cât de cât prin tot aluatul.
6. Încep să adaug făina cu un pahar, nu toată dintr-o dată, și frământ până când aluatul se desprinde ușor de pe mână și nu se mai lipește de vas. Dacă e prea tare, picur câțiva stropi de apă. Dacă e moale, mai arunc un praf de făină.
7. Odată aluatul gata, îl las acoperit, la odihnă, vreo 15-20 de minute, să se liniștească drojdia și să nu fie prea elastic când îl întinzi.
8. Înfăinez lejer masa și dau drumul la cuptor pe la 180°C. N-are rost să-l încălzești prea tare, că riscăm să le ardem fără să devină crocante.
9. Întind aluatul cu sucitorul într-o foaie cam de 0,5 cm grosime. Cu cât e mai subțire, cu atât ies mai crocante. Prima oară am făcut prea groase și nu mi-au plăcut. Decupez benzi cu o rotiță zimțată (sau cu cuțitul, dar arată mai rustic).
10. Pun hârtie de copt în tavă, aliniez fâșiile de aluat, la distanță mică. Ung fiecare cu o pensulă cu ketchup, nu gros, să nu se prelingă în tavă. Presar sare și încă puțin busuioc deasupra.
11. Dau tăvile la cuptor, la mijloc, 15-20 minute. Trebuie să le păzești după 15 minute, că se bronzează brusc. Când ketchupul începe să devină arămiu și marginile devin crocante, sunt gata. Nu le scoate prea devreme, că nu se usucă bine.
12. Le las 2-3 minute în tavă, apoi le mut pe un grătar sau pe un tocător, să nu transpire și să rămână crocante.
SFATURI, VARIAȚII ȘI IDEI DE SERVIRE
Sfaturi utile:
– Nu insista să amesteci margarina până se face spumă. Nu-i cozonac, chiar e ok să rămână ușor neomogen.
– Dacă folosești brânză mai sărată, nu mai adăuga sare în aluat, doar deasupra.
– Unge saratelele cu ketchup după ce le-ai pus deja în tavă – altfel le ridici greu și te murdărești peste tot.
– Nu le înghesui prea tare în tavă, că se umflă puțin la copt și riscăm să se lipească între ele.
– Dacă ai răbdare, poți să le lași să se răcească complet înainte să le mănânci, dar, sincer, recunosc că le-am testat și calde și n-am pățit nimic.
Înlocuiri de ingrediente și adaptări:
– Poți folosi unt în loc de margarină, ieși chiar mai gustoase, doar să fie la temperatura camerei, nu direct din frigider.
– Brânza de burduf se poate înlocui cu telemea tare, puțină brânză de vaci mai sărată sau, pentru o variantă fără lactate, cu o brânză vegetală sărată (am testat cu tofu afumat ras și merge decent).
– Pentru o variantă fără gluten: folosește mix de făină fără gluten (am încercat cu o combinație din comerț, a ieșit ușor mai sfărâmicioasă, dar bună de ronțăit).
– Ketchupul se poate înlocui cu pastă de roșii subțiată cu apă și puțin zahăr și sare.
– Dacă nu ai busuioc, merge și oregano sau rozmarin uscat, dar să nu exagerezi – rozmarinul e cam puternic.
Variații ale rețetei:
– Adaugă în aluat o linguriță de boia iute pentru un plus de gust.
– Pentru copii sau pentru cei mai sensibili la sărat, poți reduce din brânză și crește cantitatea de iaurt.
– Merge să presari deasupra și puțin susan sau chimen dacă vrei varianta clasică de saratele, dar cu ketchup la bază e mai interesant.
– Dacă vrei să le faci săratele „de post”, folosește brânză vegetală și iaurt de soia sau cocos.
Idei de servire:
– Le poți servi ca gustare la bere, lângă o limonadă rece, sau ca parte dintr-un platou de aperitive cu murături.
– Sunt bune și simple, dar, dacă vrei să duci lucrurile la alt nivel, pune alături un sos de iaurt cu usturoi sau o cremă de brânză tartinabilă.
– Îmi place să le pun și la pachet, se mențin crocante două-trei zile, deci sunt bune și ca snack pentru mers la drum.
– Pentru petreceri, le pun pe masă alături de alte ronțăieli, nu rămâne niciuna.
Întrebări frecvente
1. Pot să folosesc doar brânză telemea în loc de brânză de burduf?
Da, poți, doar să fie destul de sărată și uscată (preferabil telemea tare de oaie). Eu am încercat și cu brânză de vaci, dar a trebuit să pun mai multă sare și să scad puțin iaurtul, că se înmoaie prea tare aluatul. Gustul e diferit, dar bune oricum.
2. Nu am drojdie, pot pune praf de copt?
Merge, dar textura iese un pic altfel, mai sfărâmicioasă și mai puțin elastică. Dacă alegi praf de copt, pune o linguriță și omite faza cu dospitul. Nu lăsa aluatul să se odihnească prea mult, întinde-l imediat.
3. Se pot congela saratelele gata coapte?
Da, am încercat și eu. Se pun în pungi zip, fără a le suprapune prea tare. Ca să le readuci la viață, le bagi la cuptor 6-7 minute la 180°C și redevin crocante.
4. Aluatul se poate face de cu seară și lăsa la frigider?
Absolut, chiar e mai gustos, se dezvoltă aromele mai bine. Îl scoți din frigider cu 20-30 de minute înainte să-l întinzi, ca să se relaxeze.
5. Nu se usucă prea tare cu ketchup deasupra?
Dacă le ții prea mult la cuptor, da, se pot usca. E important să ungi doar un strat subțire, nu foarte gros, și să le păzești spre finalul coacerii. Un ketchup de calitate, mai dens, nu se arde ușor.
Valori nutriționale (aproximative, pentru 1 saratea mare):
O saratea medie (cam 30-35 g) are pe la 140-160 kcal, cu 7-8 g grăsimi (din margarină și brânză), cam 3-4 g proteine și 18-20 g carbohidrați. Saratelele nu-s dietetice, dar nu conțin zahăr mult, deci nu sunt genul de gustare care să-ți dea glicemia peste cap dintr-o dată. Brânza aduce ceva calciu și proteine, deși, să fim sinceri, nu le faci pentru valoare nutrițională. Sunt bune de ronțăit în loc de chipsuri. Dacă folosești brânză mai slabă sau margarină light, scazi ceva calorii, dar nu te aștepta să fie „light snacks”. Pentru copii, recomand să nu abuzezi cu sarea din brânză și să alegi variante cu mai puțină grăsime.
Cum se păstrează și reîncălzește
Le țin într-o cutie de tablă sau într-un borcan mare cu capac. La temperatura camerei, rezistă bine 3-4 zile, fără să se înmoaie sau să devină gumate. Dacă vrei să le menții extra-crocante, le poți pune și la aerisit, într-un șervet curat, dar nu mai mult de 2 zile (altfel se usucă prea tare). Pentru reîncălzire, eu le bag 5 minute în cuptorul preîncălzit la 180°C sau, dacă mă grăbesc, direct în tigaia uscată, la foc mic, câteva secunde pe fiecare parte. Nu recomand microundele, că devin moi și pierd tot farmecul crocant.
Cam așa fac eu „saratelele cu ketchup și busuioc” când vreau să mă relaxez cu ceva rapid, fără bătăi de cap. Au gust intens, sunt ușor de adaptat și, sincer, cele mai bune se mănâncă direct din tavă, cât sunt încă fierbinți.