N-o să uit niciodată prima dată când am făcut lasagna asta… Am umplut toată bucătăria de vase și aproape am uitat să pornesc cuptorul, iar brânza am pus-o aiurea între straturi, de era să mă las păgubaș. Dar tot am mâncat cu poftă, mai ales că miroase în casă ceva de nedescris și nu prea ai răbdare să o lași să se răcorească. De atunci, am tot făcut-o, ba cu carne de porc, ba cu pui, și de fiecare dată iese altfel – dar tot bună.
Hai că mă apuc să-ți povestesc cam cât durează: pentru toată distracția să-ți faci timp de vreo 2 ore, cu tot cu stat la cuptor și răcoroasele alea două-trei guri de apă între straturi. Iese pentru șase oameni hămesiți, opt dacă nu exagerează nimeni la porție. Nu e complicat, dar trebuie să ai chef să te murdărești și să te amesteci cu toate cratițele – nu-i ca o salată din pungă, știi tu.
De ce fac iar și iar chestia asta? Pentru că e singura mâncare care, când o scot din cuptor, dispare ca la bufet suedez. Și pentru că toată lumea, de la tata care e mofturos la carne, la prietena aia care nu se atinge de mâncăruri cu sos, cere încă o felie. Și mai e ceva: merge tare bine la pachet, la birou sau la picnic, nu se usucă și nici nu face talpă dacă o reîncălzești. Am încercat să renunț la sosul ăla cremos de deasupra, dar nu, nu merge fără el – e ca ceapa la ciorbă.
Hai să-ți zic ce-ți trebuie, cu tot cu motivele mele pentru fiecare:
- 500g carne tocată (eu iau porc amestec cu vită, să fie nici prea gras, nici papă-lapte) – dă gustul de bază și ține totul legat la mijloc, nu e lasagna fără carne, ce să mai.
- 2 pachete de paste tip cannelloni sau tuburi lungi (cam 400g) – am încercat și cu foi clasice, dar tuburile țin mai bine la tăiat, nu se destramă.
- 1 ceapă medie, tocată mărunt – ca să dregi sosul de carne, fără ea e prea plat la gust.
- 200ml bulion gros, de casă dacă ai – leagă sosul, dă culoare.
- 1 pahar apă (aprox. 200ml) – subțiază bulionul, altfel iese prea cleios și se arde la cuptor.
- 250g brânză rasă (telemea mai tare sau cașcaval, sau amestec, nu contează) – face totul mai cremos între straturi.
- Sare, piper după ochi – eu pun mai mult piper, să simt că mănânc ceva serios.
- Un vârf de cuțit de nucșoară măcinată – asta dă aroma aia de „bucătărie caldă”, nu știu cum să zic altfel, nu sări peste.
- 2 cuișoare mărunțite – opțional, dar dacă vrei un strop de aromă interesantă, pune.
- 2 linguri ulei – pentru călit ceapa și carnea.
- 1 lingură unt – uns tava, ca să nu se prindă și să miroasă frumos.
Pentru sosul cremos de deasupra (îți iese ceva între bechamel și o cremă cu brânză):
- 1 litru lapte (eu pun 3,5% grăsime, să fie gustos) – baza cremei, dă volum și cremozitate.
- 8 linguri făină (simplă, albă) – îngroașă sosul.
- 3 ouă – leagă totul, altfel se taie.
- 50g unt – pentru gust, nu sări peste.
- Sare și puțină nucșoară (cam cât iei între două degete).
- 1 cană (aprox. 100g) brânză rasă – ca să nu fie sosul fad, iese aproape ca un fel de caș.
Dacă nu ai chef să faci sosul, se poate și cu 2 plicuri de bechamel din comerț, dar nu e la fel – aia e doar când mă grăbesc rău.
Acum să povestesc pas cu pas, că am tot învățat mici șmecherii:
1. Pune o oală mare cu apă la fiert și adaugă sare, cât pentru paste. Când clocotește, bagă pastele și fierbe-le doar 3-4 minute dacă-s din alea de tub (să nu devină praf, trebuie să rămână un pic tari la mijloc). Scoate-le într-o strecurătoare și clătește-le sub jet rece, altfel se lipesc între ele și la final ai o compactă de paste, nu lasagna. Prima oară am uitat să le clătesc și am scos totul din tavă cu spatula...
2. Într-o tigaie destul de mare, toarnă uleiul, lasă să se încingă și pune ceapa tocată. Amestecă până se înmoaie – nu să o arzi, doar să fie sticloasă. Pune carnea tocată, sfărâm-o bine cu lingura de lemn ca să nu rămână cocoloașe. După vreo 5-7 minute când începe să se rumenească, adaugă sare, piper, nucșoara și cuișoarele. Pune bulionul și paharul de apă. Lasă să fiarbă fără capac, cam 15 minute, să scadă apa și să rămână gros, nu zeamă.
3. Între timp, fă sosul cremos. Într-o cratiță, amestecă laptele, făina și ouăle cu telul. Pune pe foc mic și amestecă în continuu (altfel face cocoloașe). După ce începe să se îngroașe – ai răbdare, că la început pare că nu se întâmplă nimic –, bagă și brânza rasă, sarea și nucșoara. Ia cratița de pe foc abia când e ca o smântână mai groasă. Prima dată am pus foc mare și aproape am făcut papară din toată povestea, deci nu grăbi.
4. Ia o tavă mare, cam cât să-ți încapă totul în două-trei straturi. Unge cu unt peste tot (inclusiv marginile, se lipește acolo dacă nu). Pune jumătate din paste, apoi jumătate din brânză rasă (dacă ai pus la ingrediente să-ți rămână pentru două straturi), jumătate din sosul de carne. Nivelează, apoi pune restul de paste, iarăși brânză și restul de carne. La final, toarnă crema pe deasupra, să acopere totul (nu lăsa goluri, altfel se usucă la cuptor).
5. Bagă tava în cuptorul preîncălzit la 180°C (foc mediu). Lasă vreo 40 de minute, sau până vezi că s-a rumenit frumos deasupra și miroase de nu mai poți sta lângă cuptor. Eu uneori o las la grill ultimele 5 minute, să fie și mai crocantă partea de sus, dar nu toată lumea are chef de asta.
6. Scoate tava, las-o să respire măcar 15 minute, să nu curgă totul când tai. Nu încerca s-o tai fierbinte, iese cam harcea-parcea (dar tot bună, doar că arată aiurea).
Sfaturi utile, variații și idei de servire
Sfaturi
Cel mai des se greșește la pasul cu pastele – dacă le fierbi prea mult sau nu le clătești, o să te trezești cu straturi lipite sau cu un soi de „budincă” de paste. Nu te grăbi nici la sosul cremos, lasă-l pe foc mic și amestecă răbdător, e păcat de el să-l faci cu cocoloașe. Dacă ți se pare că ai prea multă cremă, nu o pune pe toată, păstrează un pic pentru altădată – să nu înneci lasagna. Nici să nu-ți fie frică de brânză, dacă pui puțină, o să fie uscat.
Înlocuiri de ingrediente / adaptări
Poți folosi carne de pui, dacă vrei să fie mai ușoară. Pentru variantă vegetariană, înlocuiește carnea cu ciuperci tocate sau chiar cu dovlecei tăiați cubulețe, plus puțin spanac călit – să nu ți se facă foame la două ore după. Fără gluten? Găsești tuburi speciale fără gluten, iar pentru sos înlocuiește făina cu una fără gluten (merge chiar și amidon de porumb). N-ai nucșoară? Poți renunța, dar nu va avea aceeași aromă caldă, e drept.
Variații
Unii bagă și un strat subțire de morcov ras sau dovlecel printre paste, să mai „lumineze” gustul – eu fac asta când e sezon. Am încercat și cu mozzarella la suprafață pentru crustă, merge brici. Dacă vrei să faci totul și mai rapid, poți folosi foi de lasagna care nu se fierb înainte, doar le hidratezi cu puțină apă sau lapte – dar gustul nu-i la fel de „tubos”.
Servire
Merge de minune cu o salată de roșii cu ceapă verde și pătrunjel, sau cu murături – alege ce-ți place. Pentru băut, eu bag o bere blondă rece sau un vin alb sec. Seara, la masă mare, pun și un platou de bruschete simple, ca să țină de foame până se răcește un pic lasagna.
Întrebări frecvente
1. Pot folosi doar carne de porc sau doar vită?
Da, dar dacă folosești doar vită, să nu fie carne slabă, altfel iese prea uscată. Doar porc, iese mai grasă, dar mai fragedă. Amestecul e ideal, zic eu.
2. Se poate face dinainte și încălzi a doua zi?
Absolut, ba chiar parcă se așază mai bine aromele. Doar să o acoperi la frigider și când o încălzești să pui folie deasupra, să nu se usuce.
3. N-am cuișoare, ce fac?
Nu-i tragedie. Le sari, n-o să plângă nimeni. Poți pune puțin piper negru proaspăt măcinat să compensezi ușor aroma, dar nu e obligatoriu.
4. Se poate face fără ouă în sosul cremos?
Da, dar o să fie mai fluid și nu se va lega la fel. Poți mări puțin cantitatea de brânză sau să pui puțină smântână groasă, ajută la textură.
5. Dacă vreau să folosesc paste de lasagna plate, trebuie să le fierb înainte?
Eu zic să le opărești două-trei minute, chiar dacă pe pachet scrie „no boil” – altfel riști să nu se gătească complet. Am pățit-o o dată, și am scos tava la jumătate și am pus-o iar la cuptor cu un polonic de lapte.
Valori nutriționale (aproximative)
Pentru o porție generoasă (cam 1/8 din tavă, să zicem 300-350g), ai cam 500-550 kcal. Ai vreo 30-35g proteine, carbohidrați cam 45g, lipide 22g, dintre care o parte saturate (e de la brânză și carne, nu prea ai cum să scapi dacă vrei să aibă gust). E destul de consistentă, dar dacă nu exagerezi cu porția și o mănânci cu ceva ușor lângă, nu e bombă calorică. Dă energie, ține de foame și nu e plină de zaharuri sau chestii procesate, ceea ce e ok pentru o masă principală pe la prânz. Dacă vrei mai „dietetic”, mergi pe carne de pui și brânză slabă.
Cum se păstrează și reîncălzește
Resturile (dacă ai) se păstrează foarte bine în frigider, acoperite, cam 3 zile fără grijă. La congelator am băgat o dată, s-a ținut vreo lună, dar brânza de deasupra n-a mai fost la fel după decongelare, s-a cam uscat. Sfat: când o reîncălzești la cuptor, pune deasupra o folie de aluminiu primele 10-15 minute, să nu se usuce. La microunde merge, dar nu iese crusta aia faină. Cel mai bine la cuptor la 150°C vreo 15 minute, și gata – mănânci ca proaspăt scoasă. Eu am dus-o și la picnic, înfășurată în folie, și a fost bună și la temperatura camerei.
Cam asta e cu lasagna mea „fără poveste”, de fiecare dată se mănâncă toată, orice ai pune în ea. Dacă o încerci, vezi tu ce gust iese cu ingredientele tale și scapi de grija cine strânge farfuriile.
Hai că mă apuc să-ți povestesc cam cât durează: pentru toată distracția să-ți faci timp de vreo 2 ore, cu tot cu stat la cuptor și răcoroasele alea două-trei guri de apă între straturi. Iese pentru șase oameni hămesiți, opt dacă nu exagerează nimeni la porție. Nu e complicat, dar trebuie să ai chef să te murdărești și să te amesteci cu toate cratițele – nu-i ca o salată din pungă, știi tu.
De ce fac iar și iar chestia asta? Pentru că e singura mâncare care, când o scot din cuptor, dispare ca la bufet suedez. Și pentru că toată lumea, de la tata care e mofturos la carne, la prietena aia care nu se atinge de mâncăruri cu sos, cere încă o felie. Și mai e ceva: merge tare bine la pachet, la birou sau la picnic, nu se usucă și nici nu face talpă dacă o reîncălzești. Am încercat să renunț la sosul ăla cremos de deasupra, dar nu, nu merge fără el – e ca ceapa la ciorbă.
Hai să-ți zic ce-ți trebuie, cu tot cu motivele mele pentru fiecare:
- 500g carne tocată (eu iau porc amestec cu vită, să fie nici prea gras, nici papă-lapte) – dă gustul de bază și ține totul legat la mijloc, nu e lasagna fără carne, ce să mai.
- 2 pachete de paste tip cannelloni sau tuburi lungi (cam 400g) – am încercat și cu foi clasice, dar tuburile țin mai bine la tăiat, nu se destramă.
- 1 ceapă medie, tocată mărunt – ca să dregi sosul de carne, fără ea e prea plat la gust.
- 200ml bulion gros, de casă dacă ai – leagă sosul, dă culoare.
- 1 pahar apă (aprox. 200ml) – subțiază bulionul, altfel iese prea cleios și se arde la cuptor.
- 250g brânză rasă (telemea mai tare sau cașcaval, sau amestec, nu contează) – face totul mai cremos între straturi.
- Sare, piper după ochi – eu pun mai mult piper, să simt că mănânc ceva serios.
- Un vârf de cuțit de nucșoară măcinată – asta dă aroma aia de „bucătărie caldă”, nu știu cum să zic altfel, nu sări peste.
- 2 cuișoare mărunțite – opțional, dar dacă vrei un strop de aromă interesantă, pune.
- 2 linguri ulei – pentru călit ceapa și carnea.
- 1 lingură unt – uns tava, ca să nu se prindă și să miroasă frumos.
Pentru sosul cremos de deasupra (îți iese ceva între bechamel și o cremă cu brânză):
- 1 litru lapte (eu pun 3,5% grăsime, să fie gustos) – baza cremei, dă volum și cremozitate.
- 8 linguri făină (simplă, albă) – îngroașă sosul.
- 3 ouă – leagă totul, altfel se taie.
- 50g unt – pentru gust, nu sări peste.
- Sare și puțină nucșoară (cam cât iei între două degete).
- 1 cană (aprox. 100g) brânză rasă – ca să nu fie sosul fad, iese aproape ca un fel de caș.
Dacă nu ai chef să faci sosul, se poate și cu 2 plicuri de bechamel din comerț, dar nu e la fel – aia e doar când mă grăbesc rău.
Acum să povestesc pas cu pas, că am tot învățat mici șmecherii:
1. Pune o oală mare cu apă la fiert și adaugă sare, cât pentru paste. Când clocotește, bagă pastele și fierbe-le doar 3-4 minute dacă-s din alea de tub (să nu devină praf, trebuie să rămână un pic tari la mijloc). Scoate-le într-o strecurătoare și clătește-le sub jet rece, altfel se lipesc între ele și la final ai o compactă de paste, nu lasagna. Prima oară am uitat să le clătesc și am scos totul din tavă cu spatula...
2. Într-o tigaie destul de mare, toarnă uleiul, lasă să se încingă și pune ceapa tocată. Amestecă până se înmoaie – nu să o arzi, doar să fie sticloasă. Pune carnea tocată, sfărâm-o bine cu lingura de lemn ca să nu rămână cocoloașe. După vreo 5-7 minute când începe să se rumenească, adaugă sare, piper, nucșoara și cuișoarele. Pune bulionul și paharul de apă. Lasă să fiarbă fără capac, cam 15 minute, să scadă apa și să rămână gros, nu zeamă.
3. Între timp, fă sosul cremos. Într-o cratiță, amestecă laptele, făina și ouăle cu telul. Pune pe foc mic și amestecă în continuu (altfel face cocoloașe). După ce începe să se îngroașe – ai răbdare, că la început pare că nu se întâmplă nimic –, bagă și brânza rasă, sarea și nucșoara. Ia cratița de pe foc abia când e ca o smântână mai groasă. Prima dată am pus foc mare și aproape am făcut papară din toată povestea, deci nu grăbi.
4. Ia o tavă mare, cam cât să-ți încapă totul în două-trei straturi. Unge cu unt peste tot (inclusiv marginile, se lipește acolo dacă nu). Pune jumătate din paste, apoi jumătate din brânză rasă (dacă ai pus la ingrediente să-ți rămână pentru două straturi), jumătate din sosul de carne. Nivelează, apoi pune restul de paste, iarăși brânză și restul de carne. La final, toarnă crema pe deasupra, să acopere totul (nu lăsa goluri, altfel se usucă la cuptor).
5. Bagă tava în cuptorul preîncălzit la 180°C (foc mediu). Lasă vreo 40 de minute, sau până vezi că s-a rumenit frumos deasupra și miroase de nu mai poți sta lângă cuptor. Eu uneori o las la grill ultimele 5 minute, să fie și mai crocantă partea de sus, dar nu toată lumea are chef de asta.
6. Scoate tava, las-o să respire măcar 15 minute, să nu curgă totul când tai. Nu încerca s-o tai fierbinte, iese cam harcea-parcea (dar tot bună, doar că arată aiurea).
Sfaturi utile, variații și idei de servire
Sfaturi
Cel mai des se greșește la pasul cu pastele – dacă le fierbi prea mult sau nu le clătești, o să te trezești cu straturi lipite sau cu un soi de „budincă” de paste. Nu te grăbi nici la sosul cremos, lasă-l pe foc mic și amestecă răbdător, e păcat de el să-l faci cu cocoloașe. Dacă ți se pare că ai prea multă cremă, nu o pune pe toată, păstrează un pic pentru altădată – să nu înneci lasagna. Nici să nu-ți fie frică de brânză, dacă pui puțină, o să fie uscat.
Înlocuiri de ingrediente / adaptări
Poți folosi carne de pui, dacă vrei să fie mai ușoară. Pentru variantă vegetariană, înlocuiește carnea cu ciuperci tocate sau chiar cu dovlecei tăiați cubulețe, plus puțin spanac călit – să nu ți se facă foame la două ore după. Fără gluten? Găsești tuburi speciale fără gluten, iar pentru sos înlocuiește făina cu una fără gluten (merge chiar și amidon de porumb). N-ai nucșoară? Poți renunța, dar nu va avea aceeași aromă caldă, e drept.
Variații
Unii bagă și un strat subțire de morcov ras sau dovlecel printre paste, să mai „lumineze” gustul – eu fac asta când e sezon. Am încercat și cu mozzarella la suprafață pentru crustă, merge brici. Dacă vrei să faci totul și mai rapid, poți folosi foi de lasagna care nu se fierb înainte, doar le hidratezi cu puțină apă sau lapte – dar gustul nu-i la fel de „tubos”.
Servire
Merge de minune cu o salată de roșii cu ceapă verde și pătrunjel, sau cu murături – alege ce-ți place. Pentru băut, eu bag o bere blondă rece sau un vin alb sec. Seara, la masă mare, pun și un platou de bruschete simple, ca să țină de foame până se răcește un pic lasagna.
Întrebări frecvente
1. Pot folosi doar carne de porc sau doar vită?
Da, dar dacă folosești doar vită, să nu fie carne slabă, altfel iese prea uscată. Doar porc, iese mai grasă, dar mai fragedă. Amestecul e ideal, zic eu.
2. Se poate face dinainte și încălzi a doua zi?
Absolut, ba chiar parcă se așază mai bine aromele. Doar să o acoperi la frigider și când o încălzești să pui folie deasupra, să nu se usuce.
3. N-am cuișoare, ce fac?
Nu-i tragedie. Le sari, n-o să plângă nimeni. Poți pune puțin piper negru proaspăt măcinat să compensezi ușor aroma, dar nu e obligatoriu.
4. Se poate face fără ouă în sosul cremos?
Da, dar o să fie mai fluid și nu se va lega la fel. Poți mări puțin cantitatea de brânză sau să pui puțină smântână groasă, ajută la textură.
5. Dacă vreau să folosesc paste de lasagna plate, trebuie să le fierb înainte?
Eu zic să le opărești două-trei minute, chiar dacă pe pachet scrie „no boil” – altfel riști să nu se gătească complet. Am pățit-o o dată, și am scos tava la jumătate și am pus-o iar la cuptor cu un polonic de lapte.
Valori nutriționale (aproximative)
Pentru o porție generoasă (cam 1/8 din tavă, să zicem 300-350g), ai cam 500-550 kcal. Ai vreo 30-35g proteine, carbohidrați cam 45g, lipide 22g, dintre care o parte saturate (e de la brânză și carne, nu prea ai cum să scapi dacă vrei să aibă gust). E destul de consistentă, dar dacă nu exagerezi cu porția și o mănânci cu ceva ușor lângă, nu e bombă calorică. Dă energie, ține de foame și nu e plină de zaharuri sau chestii procesate, ceea ce e ok pentru o masă principală pe la prânz. Dacă vrei mai „dietetic”, mergi pe carne de pui și brânză slabă.
Cum se păstrează și reîncălzește
Resturile (dacă ai) se păstrează foarte bine în frigider, acoperite, cam 3 zile fără grijă. La congelator am băgat o dată, s-a ținut vreo lună, dar brânza de deasupra n-a mai fost la fel după decongelare, s-a cam uscat. Sfat: când o reîncălzești la cuptor, pune deasupra o folie de aluminiu primele 10-15 minute, să nu se usuce. La microunde merge, dar nu iese crusta aia faină. Cel mai bine la cuptor la 150°C vreo 15 minute, și gata – mănânci ca proaspăt scoasă. Eu am dus-o și la picnic, înfășurată în folie, și a fost bună și la temperatura camerei.
Cam asta e cu lasagna mea „fără poveste”, de fiecare dată se mănâncă toată, orice ai pune în ea. Dacă o încerci, vezi tu ce gust iese cu ingredientele tale și scapi de grija cine strânge farfuriile.