Mi-am amintit de prima oară când am încercat să fac tarta asta cu prune și aluat fraged. Zic „am încercat” pentru că atunci nu mi-a ieșit deloc ca lumea. Am pus prea puțină făină, m-am grăbit să întind aluatul și s-a lipit de toate, plus că am uitat să pun gris sub prune, așa că la final era un mic dezastru zemos. Dar tot am mâncat-o, doar că nu se putea tăia frumos. Acum, după ce am făcut-o de multe ori, am prins mișcarea și șmecheriile. E printre puținele deserturi care dispar din tavă cât încă e caldă, mai ales dacă prind niște prune din alea moi și parfumate.
Apropo, nu trebuie să te sperie ingredientele sau pașii. E fix genul de desert pe care îl faci când ai chef de ceva bun, dar n-ai răbdare să muncești două ore la el. Eu o termin în vreo oră și jumătate cu tot cu statul aluatului la frigider. Iese cam pentru 6-8 felii decente, depinde cine taie și câtă foame are. Nu-i chiar pentru începători-impecabili, dar nici nu trebuie să fii maestru cofetar; dacă știi să frămânți și să nu bați oul pe pereți, ai rezolvat.
Ingrediente – tot ce-ți trebuie pentru tarta asta, și cam la ce folosește fiecare:
200 g făină – baza aluatului, ține totul laolaltă.
125 g unt (poate fi margarină pentru post, dacă vrei) – asta dă gustul și frăgezimea, fără el iese uscat.
1 ou – leagă aluatul și îi dă un pic de structură.
1 lingură zahăr brun – pentru gust, dar nu exagera, că prunele oricum aduc dulceață.
Un praf de sare – nu sări peste, chiar dacă pare că nu contează; scoate gustul la suprafață.
Coaja de la jumătate de lămâie – aduce un pic de parfum, dar nu insista dacă nu-ți place.
Jumătate de linguriță bicarbonat – crește un pic aluatul, să nu iasă plăpând.
3 linguri apă rece – face aluatul mai ușor de frământat.
15 prune coapte – cu cât mai moi și dulci, cu atât mai bine.
1 lingură gris – absoarbe sucul lăsat de prune.
1-2 linguri zahăr (la ochi, după cât de dulci sunt prunele) – pentru umplutură.
1 linguriță rasă scorțișoară – merge super cu prunele.
Mod de preparare – cum fac eu de obicei:
1. Prima chestie: untul trebuie să fie moale, nu bocnă de la frigider. Îl amestec cu zahărul și sarea într-un castron destul de mare, cu o lingură sau mixer, dar nu exagerez, doar să fie omogen.
2. Oul îl bat ușor cu o furculiță separat, apoi îl pun peste amestecul cu unt. Coaja de lămâie aici merge, dar să nu fie partea albă, că aia e amară – nu știu de ce, am pățit să stric deserturi din cauza asta. Tot acum pun și bicarbonatul pe care îl sting cu puțin suc de lămâie direct în linguriță, să nu se simtă gustul ăla dubios.
3. Încep să torn făina, dar nu pe toată deodată, și amestec. Când devine prea greu cu lingura, trec pe mâini și adaug și apa rece, puțin câte puțin. Aici să nu te lași păcălit – dacă simți că aluatul încă e lipicios după ce ai pus toată făina, mai adaug un praf; dacă-i prea sfărâmicios, pun o picătură de apă. Trebuie să iasă moale, dar să nu se lipească de mâini.
4. Fac o bilă, o pun în folie alimentară și bag la frigider minimum o oră. Nu sar peste pasul ăsta, altfel se rupe când îl întind. Dacă ești pe fugă, lasă măcar jumătate de oră, dar ideal e o oră.
5. După ce a stat la rece, rup cam un sfert din aluat și îl pun deoparte – de obicei îl rulez rapid, ca să nu mă încurc mai târziu. Restul îl întind direct pe o bucată de hârtie de copt sau pe blat dat cu făină, cu sucitorul, cam de un deget grosime. Nu-i problemă dacă nu iese rotund perfect, oricum merge pe marginile formei de tartă.
6. Formă unsă cu unt (chiar dacă are teflon, mi s-a lipit de câteva ori fără să ung) și tapetată cu făină. Așez aluatul, apăs cu degetele pe margini să urce cam 2 cm și să nu se lase la copt. Dacă se rupe pe ici-colo, lipesc bucățile la loc, nu e capăt de lume.
7. Prunele le tai pe jumătate și le scot sâmburii, apoi le așez cu partea bombată în sus, una lângă alta, să nu rămână locuri goale. Presar grisul pe deasupra – dacă sari peste, riști să ai un suc de prune la fund, cam greu de servit. Zaharul îl pun pe toate prunele (uneori mai mult, dacă-s acre) și la final dau peste cu scorțișoara.
8. Adun marginile aluatului ușor peste prune – nu acopăr de tot, doar le „îmbrac” puțin, pentru aspect și ca să țină sucul la locul lui. Aluatul pus deoparte îl rup în bucăți mici și îl arunc pe deasupra, printre prune, ca niște firimituri.
9. Dau la cuptorul încins la 180 de grade, pe raftul din mijloc. Las cam 30-35 minute, dar tot uit la ea după 25, să nu se ardă marginile. Când mi se pare rumenă, scot tava și o las să se răcorească. Nu încerc să o scot din formă prea devreme, că riscă să se rupă.
10. Se taie mai bine când e rece, dar recunosc că la noi nu rezistă, tot mănâncă cineva o felie caldă, cu tot cu lingură, dacă e prea moale.
De ce fac tarta asta des
Pe lângă că ne place la toți din casă, e o rețetă care chiar nu e pretențioasă. Merge când ai poftă de dulce, dar și când ai prea multe prune și nu știi ce să faci cu ele. Plus că nu cere ingrediente scumpe – făină, unt, ou, prune… și cam atât. Îmi place că aluatul nu se usucă nici a doua zi și nici nu e foarte dulce, merge și cu fructe mai acrișoare. O scot de multe ori la cafea, mic-dejun de weekend sau chiar când vin prieteni și nu am alt desert pregătit.
Sfaturi, variații și idei de servire
Sfaturi utile și mici greșeli de evitat
– Nu sări peste statul la frigider, chiar dacă pare o pierdere de timp. Dacă sari, aluatul va fi moale și greu de întins, iar la copt se va strânge.
– Nu exagera cu făina la frământat; dacă pui prea mult, tarta iese seacă. Mai bine un pic lipicioasă la început, decât să tragi de o bucata de plastilină.
– Dacă ai prune foarte zemoase, dublează grisul. N-o să-l simți la gust, dar te salvează de o tarta cu fundul prea moale.
– Zaharul din umplutură depinde de prune. Gustă-le înainte. Am pățit să iasă prea dulce, am pățit și invers.
– Dacă nu ai formă de tartă, merge și într-o tavă rotundă normală. Doar să nu fie prea joasă, că se varsă sucul.
Înlocuiri de ingrediente și adaptări
– Pentru post, am încercat și cu margarină în loc de unt și fără ou (am adăugat doar 2 linguri de apă în plus). Textura e puțin diferită, dar tot e bună.
– Poți înlocui făina clasică cu una fără gluten (dar să fie specială pentru patiserie, că altfel se sfărâmă).
– Fără ou merge și cu un pic de iaurt de soia pentru legare, dacă vrei vegetarian.
– Zaharul brun poate fi schimbat cu cel alb, dar iese mai puțin aromat.
– Dacă nu vrei scorțișoară, merge și cu puțină nucșoară sau chiar vanilie, dacă ai la îndemână.
Variații
– Am făcut cu alte fructe: mere tăiate felii, caise, piersici – tot după același model. Cu prune mi se pare totuși cea mai gustoasă, că au textura potrivită.
– În loc să pui bucățile de aluat deasupra, poți face un grilaj clasic, dacă ai chef de migăleală.
– Pentru extra-crocant, am pus uneori și un pic de miez de nucă tocat, printre prune sau deasupra.
Idei de servire
– Noi o mâncăm simplă, dar merge și cu un glob mic de înghețată (vanilie sau fistic), mai ales dacă tarta e ușor caldă.
– O felie merge cu cafea, ceai, chiar și la mic-dejun cu un iaurt simplu lângă.
– Am încercat și cu un sos de vanilie, făcut rapid din lapte și amidon, dacă vrei să o scoți la desert de musafiri.
Întrebări frecvente
Pot să folosesc prune congelate?
Da, dar să le lași la scurs foarte bine înainte, că altfel lasă prea mult suc. Eventual crește cantitatea de gris sub ele.
Dacă nu am unt, merge cu ulei?
Nu recomand pentru aluatul ăsta, iese mai tare și mai greu de întins. Mai bine folosești margarină pentru post sau un unt vegetal, dacă găsești.
Se poate face dinainte cu o zi?
Da, se păstrează bine la frigider, iar aluatul rămâne fraged. Poți coace tarta seara și o servești a doua zi, eventual o încălzești ușor la cuptor.
Dacă nu am bicarbonat, ce pun?
Poți pune jumătate de pliculeț de praf de copt (cam 2-3 g), dar să nu pui prea mult, altfel prinde gust de praf.
Ce fac dacă mi se rupe aluatul când îl pun în tavă?
Nu-i panică – pur și simplu lipește bucățile la loc și presează cu degetele. La copt nu se mai vede nimic.
Cât de gros trebuie să fie stratul de prune?
Ideal cam un strat, adică fiecare jumătate de prună să stea pe o singură față, nu le pune una peste alta, că nu se coc toate uniform.
Valori nutriționale (aproximative)
O felie generoasă (din 8 porții) are cam 180-220 kcal, în funcție de cât zahăr folosești și de cât de mare e felia. Glucide sunt undeva pe la 28-30 g pe porție, grăsimi cam 8-10 g (de la unt sau margarină), iar proteina nu e multă, în jur de 3-4 g pe felie, în special din ou. Față de alte deserturi, e destul de echilibrată, mai ales că are prune proaspete și nu foarte mult zahăr. Dacă vrei ceva și mai light, redu untul cu 20-30 g, iese ok dacă nu te deranjează să fie puțin mai puțin fraged. Nu e desert dietetic, dar nici bombă de zahăr ca altele – merge chiar și la copii, dacă nu pui scorțișoară prea multă.
Cum se păstrează și reîncălzește
Eu o las în tavă, acoperită lejer cu o folie sau prosop curat, la temperatura camerei dacă e răcoare, altfel o bag la frigider. Rezistă bine 2-3 zile, nu se usucă. Dacă vrei să o încălzești, bag o felie la microunde 15-20 secunde sau câteva minute la cuptor, direct pe grătar (nu în tavă, că se încălzește greu). Dacă știi că nu o termini repede, poți tăia felii și le bagi la congelator, împachetate individual; le scoți și le lași la temperatura camerei, nu se simte deloc că au fost congelate. Totuși, n-a rezistat niciodată prea mult la noi, așa că nu pot garanta pentru păstrare pe termen lung.
Apropo, nu trebuie să te sperie ingredientele sau pașii. E fix genul de desert pe care îl faci când ai chef de ceva bun, dar n-ai răbdare să muncești două ore la el. Eu o termin în vreo oră și jumătate cu tot cu statul aluatului la frigider. Iese cam pentru 6-8 felii decente, depinde cine taie și câtă foame are. Nu-i chiar pentru începători-impecabili, dar nici nu trebuie să fii maestru cofetar; dacă știi să frămânți și să nu bați oul pe pereți, ai rezolvat.
Ingrediente – tot ce-ți trebuie pentru tarta asta, și cam la ce folosește fiecare:
200 g făină – baza aluatului, ține totul laolaltă.
125 g unt (poate fi margarină pentru post, dacă vrei) – asta dă gustul și frăgezimea, fără el iese uscat.
1 ou – leagă aluatul și îi dă un pic de structură.
1 lingură zahăr brun – pentru gust, dar nu exagera, că prunele oricum aduc dulceață.
Un praf de sare – nu sări peste, chiar dacă pare că nu contează; scoate gustul la suprafață.
Coaja de la jumătate de lămâie – aduce un pic de parfum, dar nu insista dacă nu-ți place.
Jumătate de linguriță bicarbonat – crește un pic aluatul, să nu iasă plăpând.
3 linguri apă rece – face aluatul mai ușor de frământat.
15 prune coapte – cu cât mai moi și dulci, cu atât mai bine.
1 lingură gris – absoarbe sucul lăsat de prune.
1-2 linguri zahăr (la ochi, după cât de dulci sunt prunele) – pentru umplutură.
1 linguriță rasă scorțișoară – merge super cu prunele.
Mod de preparare – cum fac eu de obicei:
1. Prima chestie: untul trebuie să fie moale, nu bocnă de la frigider. Îl amestec cu zahărul și sarea într-un castron destul de mare, cu o lingură sau mixer, dar nu exagerez, doar să fie omogen.
2. Oul îl bat ușor cu o furculiță separat, apoi îl pun peste amestecul cu unt. Coaja de lămâie aici merge, dar să nu fie partea albă, că aia e amară – nu știu de ce, am pățit să stric deserturi din cauza asta. Tot acum pun și bicarbonatul pe care îl sting cu puțin suc de lămâie direct în linguriță, să nu se simtă gustul ăla dubios.
3. Încep să torn făina, dar nu pe toată deodată, și amestec. Când devine prea greu cu lingura, trec pe mâini și adaug și apa rece, puțin câte puțin. Aici să nu te lași păcălit – dacă simți că aluatul încă e lipicios după ce ai pus toată făina, mai adaug un praf; dacă-i prea sfărâmicios, pun o picătură de apă. Trebuie să iasă moale, dar să nu se lipească de mâini.
4. Fac o bilă, o pun în folie alimentară și bag la frigider minimum o oră. Nu sar peste pasul ăsta, altfel se rupe când îl întind. Dacă ești pe fugă, lasă măcar jumătate de oră, dar ideal e o oră.
5. După ce a stat la rece, rup cam un sfert din aluat și îl pun deoparte – de obicei îl rulez rapid, ca să nu mă încurc mai târziu. Restul îl întind direct pe o bucată de hârtie de copt sau pe blat dat cu făină, cu sucitorul, cam de un deget grosime. Nu-i problemă dacă nu iese rotund perfect, oricum merge pe marginile formei de tartă.
6. Formă unsă cu unt (chiar dacă are teflon, mi s-a lipit de câteva ori fără să ung) și tapetată cu făină. Așez aluatul, apăs cu degetele pe margini să urce cam 2 cm și să nu se lase la copt. Dacă se rupe pe ici-colo, lipesc bucățile la loc, nu e capăt de lume.
7. Prunele le tai pe jumătate și le scot sâmburii, apoi le așez cu partea bombată în sus, una lângă alta, să nu rămână locuri goale. Presar grisul pe deasupra – dacă sari peste, riști să ai un suc de prune la fund, cam greu de servit. Zaharul îl pun pe toate prunele (uneori mai mult, dacă-s acre) și la final dau peste cu scorțișoara.
8. Adun marginile aluatului ușor peste prune – nu acopăr de tot, doar le „îmbrac” puțin, pentru aspect și ca să țină sucul la locul lui. Aluatul pus deoparte îl rup în bucăți mici și îl arunc pe deasupra, printre prune, ca niște firimituri.
9. Dau la cuptorul încins la 180 de grade, pe raftul din mijloc. Las cam 30-35 minute, dar tot uit la ea după 25, să nu se ardă marginile. Când mi se pare rumenă, scot tava și o las să se răcorească. Nu încerc să o scot din formă prea devreme, că riscă să se rupă.
10. Se taie mai bine când e rece, dar recunosc că la noi nu rezistă, tot mănâncă cineva o felie caldă, cu tot cu lingură, dacă e prea moale.
De ce fac tarta asta des
Pe lângă că ne place la toți din casă, e o rețetă care chiar nu e pretențioasă. Merge când ai poftă de dulce, dar și când ai prea multe prune și nu știi ce să faci cu ele. Plus că nu cere ingrediente scumpe – făină, unt, ou, prune… și cam atât. Îmi place că aluatul nu se usucă nici a doua zi și nici nu e foarte dulce, merge și cu fructe mai acrișoare. O scot de multe ori la cafea, mic-dejun de weekend sau chiar când vin prieteni și nu am alt desert pregătit.
Sfaturi, variații și idei de servire
Sfaturi utile și mici greșeli de evitat
– Nu sări peste statul la frigider, chiar dacă pare o pierdere de timp. Dacă sari, aluatul va fi moale și greu de întins, iar la copt se va strânge.
– Nu exagera cu făina la frământat; dacă pui prea mult, tarta iese seacă. Mai bine un pic lipicioasă la început, decât să tragi de o bucata de plastilină.
– Dacă ai prune foarte zemoase, dublează grisul. N-o să-l simți la gust, dar te salvează de o tarta cu fundul prea moale.
– Zaharul din umplutură depinde de prune. Gustă-le înainte. Am pățit să iasă prea dulce, am pățit și invers.
– Dacă nu ai formă de tartă, merge și într-o tavă rotundă normală. Doar să nu fie prea joasă, că se varsă sucul.
Înlocuiri de ingrediente și adaptări
– Pentru post, am încercat și cu margarină în loc de unt și fără ou (am adăugat doar 2 linguri de apă în plus). Textura e puțin diferită, dar tot e bună.
– Poți înlocui făina clasică cu una fără gluten (dar să fie specială pentru patiserie, că altfel se sfărâmă).
– Fără ou merge și cu un pic de iaurt de soia pentru legare, dacă vrei vegetarian.
– Zaharul brun poate fi schimbat cu cel alb, dar iese mai puțin aromat.
– Dacă nu vrei scorțișoară, merge și cu puțină nucșoară sau chiar vanilie, dacă ai la îndemână.
Variații
– Am făcut cu alte fructe: mere tăiate felii, caise, piersici – tot după același model. Cu prune mi se pare totuși cea mai gustoasă, că au textura potrivită.
– În loc să pui bucățile de aluat deasupra, poți face un grilaj clasic, dacă ai chef de migăleală.
– Pentru extra-crocant, am pus uneori și un pic de miez de nucă tocat, printre prune sau deasupra.
Idei de servire
– Noi o mâncăm simplă, dar merge și cu un glob mic de înghețată (vanilie sau fistic), mai ales dacă tarta e ușor caldă.
– O felie merge cu cafea, ceai, chiar și la mic-dejun cu un iaurt simplu lângă.
– Am încercat și cu un sos de vanilie, făcut rapid din lapte și amidon, dacă vrei să o scoți la desert de musafiri.
Întrebări frecvente
Pot să folosesc prune congelate?
Da, dar să le lași la scurs foarte bine înainte, că altfel lasă prea mult suc. Eventual crește cantitatea de gris sub ele.
Dacă nu am unt, merge cu ulei?
Nu recomand pentru aluatul ăsta, iese mai tare și mai greu de întins. Mai bine folosești margarină pentru post sau un unt vegetal, dacă găsești.
Se poate face dinainte cu o zi?
Da, se păstrează bine la frigider, iar aluatul rămâne fraged. Poți coace tarta seara și o servești a doua zi, eventual o încălzești ușor la cuptor.
Dacă nu am bicarbonat, ce pun?
Poți pune jumătate de pliculeț de praf de copt (cam 2-3 g), dar să nu pui prea mult, altfel prinde gust de praf.
Ce fac dacă mi se rupe aluatul când îl pun în tavă?
Nu-i panică – pur și simplu lipește bucățile la loc și presează cu degetele. La copt nu se mai vede nimic.
Cât de gros trebuie să fie stratul de prune?
Ideal cam un strat, adică fiecare jumătate de prună să stea pe o singură față, nu le pune una peste alta, că nu se coc toate uniform.
Valori nutriționale (aproximative)
O felie generoasă (din 8 porții) are cam 180-220 kcal, în funcție de cât zahăr folosești și de cât de mare e felia. Glucide sunt undeva pe la 28-30 g pe porție, grăsimi cam 8-10 g (de la unt sau margarină), iar proteina nu e multă, în jur de 3-4 g pe felie, în special din ou. Față de alte deserturi, e destul de echilibrată, mai ales că are prune proaspete și nu foarte mult zahăr. Dacă vrei ceva și mai light, redu untul cu 20-30 g, iese ok dacă nu te deranjează să fie puțin mai puțin fraged. Nu e desert dietetic, dar nici bombă de zahăr ca altele – merge chiar și la copii, dacă nu pui scorțișoară prea multă.
Cum se păstrează și reîncălzește
Eu o las în tavă, acoperită lejer cu o folie sau prosop curat, la temperatura camerei dacă e răcoare, altfel o bag la frigider. Rezistă bine 2-3 zile, nu se usucă. Dacă vrei să o încălzești, bag o felie la microunde 15-20 secunde sau câteva minute la cuptor, direct pe grătar (nu în tavă, că se încălzește greu). Dacă știi că nu o termini repede, poți tăia felii și le bagi la congelator, împachetate individual; le scoți și le lași la temperatura camerei, nu se simte deloc că au fost congelate. Totuși, n-a rezistat niciodată prea mult la noi, așa că nu pot garanta pentru păstrare pe termen lung.