Cornulete cu Gem (de Post)

Bun găsit tuturor! Astăzi doresc să vă prezint o rețetă dragă mie, o rețetă simplă, dar plină de amintiri din copilărie. Bunica o pregătea în fiecare post, dar și de sărbători, iar aroma cornulețelor proaspăt coapte umplea întreaga casă de fericire și nostalgie. Haideți să începem călătoria culinară! Într-o cratiță mică, am pus aproximativ 100 ml de apă pe care am încălzit-o puțin, doar cât să devină călduță. Apoi, am adăugat două linguri de zahăr, un cub de drojdie pe care l-am sfărâmat bine și trei linguri cu făină. Am amestecat totul cu o furculiță, omogenizând ingredientele până am obținut un amestec uniform. După ce am văzut că drojdia a început să-și facă efectul, am lăsat maiaua la crescut într-un loc cald, ferit de curent. Între timp, m-am ocupat de celelalte ingrediente. Am cernut făina pentru a-i da o textură pufoasă și am pregătit vasul de frământat. Tavile le-am tapetat cu puțină făină pentru a preveni lipirea cornulețelor. Aici, cuptorul a fost preîncălzit la o temperatură medie, așa că eram pregătit să continui. În vasul de frământat, am turnat uleiul și borsul, ingrediente ce vor adăuga o savoare aparte. Am adăugat maiaua crescută, cele două linguri de zahăr rămase, un praf de sare și am început să adaug făina treptat, amestecând constant. După câteva minute de frământat, am obținut un aluat maleabil și omogen, pe care l-am lăsat să crească timp de o oră, acoperit cu un prosop curat. După ce aluatul a crescut, am luat câte o bucată din el și l-am întins cu făcălețul pe o suprafață presărată cu făină. Am tăiat aluatul în triunghiuri de dimensiuni medii, perfecte pentru a fi umplute. Pe fiecare triunghi, am adăugat câte o linguriță de gem, alegând un gem de caise, mure sau orice altceva preferați. Apoi, le-am rulat cu grijă, formând cornulețele. Le-am așezat soldățește în tava pregătită, având grijă să le las puțin spațiu între ele, pentru că vor crește la cuptor. Le-am copt timp de aproximativ 45-50 de minute, până când au prins o culoare aurie frumoasă. După ce le-am scos din cuptor, le-am lăsat să se răcească puțin, apoi le-am pudrat cu zahăr pudră, pentru un aspect apetisant. Din aceste cantități, mi-au ieșit trei tăvi cu cornulețe, fiecare bucată fiind o explozie de gust și amintiri. Aceste cornulețe nu sunt doar un desert, ci o adevărată călătorie înapoi în timp, la mesele pline de iubire și voie bună ale bunicii. Vă invit să le preparați și să vă bucurați de fiecare mușcătură!