Chiftele, pur și simplu

O căpățână întreagă de usturoi intră în Chiftele, pur și simplu, alături de franzelă înmuiată și cartofi rași fin. Carnea de vită și porc, ouăle și cartofii dau un miez moale, cu cartoful fin în textură, iar prăjirea în ulei rumenește exteriorul și lasă usturoiul bine simțit în fiecare bucată. La carnea tocată prefer un amestec cu puțină grăsime, nu unul foarte slab. Pregătire: 25 de minute. Gătire: 43 de minute. Odihnă: 5 minute. Timp total: 73 de minute. Porții: 4. Aproximativ 1040 kcal și 53 g proteine pe porție.

Ingrediente

4 felii franzelă (120 g)
150 ml apă
5 cartofi medii (750 g)
1 căpățână usturoi (50 g)
1 kg carne tocată de vită și porc
3 ouă
1 linguriță sare
1/2 linguriță piper măcinat
250 ml ulei

Preparare

1. Rupe franzela în bucăți și las-o 5 minute în 150 ml apă. Stoarce-o bine, apoi aruncă apa rămasă. 2. Curăță cartofii și dă-i pe răzătoarea cu găuri mici. Stoarce-i bine. Curăță usturoiul și trece-l prin presă. 3. Pune într-un bol carnea, franzela stoarsă, cartofii și usturoiul. Adaugă ouăle, 1 linguriță de sare și 1/2 linguriță de piper măcinat. Frământă până se omogenizează. 4. Formează 20 de chiftele egale, de aproximativ 2 cm grosime. Încălzește 250 ml ulei într-o tigaie încăpătoare, la foc mediu, timp de 3 minute, până lucește la suprafață. 5. Prăjește chiftelele în 4 tranșe, câte 5 odată, câte 5 minute pe fiecare parte, până se rumenesc și sunt gătite în centru. Scoate-le pe hârtie absorbantă.

Note

Pentru o variantă fără gluten, schimbă franzela cu 4 felii de pâine fără gluten; ouăle rămân în compoziție. Chiftelele gătite se păstrează la frigider cel mult 3 zile și se încălzesc într-o tigaie, la foc mic, până se încing în centru. Le servesc lângă salată de varză, care merge bine cu prăjeala. La frământare nu mă grăbesc, o las până când pâinea și cartoful sunt răspândite uniform în carne. Aleg un amestec de vită și porc cu puțină grăsime vizibilă în măcinătură; carnea foarte slabă poate da chiftele mai dense. Dacă dublez cantitatea, împart prăjirea în două serii, ca tigaia să nu se răcească între tranșe. După atâtea ture lângă ulei, gluma cu fierea nu mai pare chiar întâmplătoare.